Cum funcționează procesul alegerilor primare prezidențiale?
Convenția
Înainte de alegerile generale, există un proces de selecție pentru a determina ce candidat va apărea pe buletinul de vot pentru un anumit partid politic în alegerile generale la nivel național. Partidele politice organizează, în general, convenții naționale în cadrul cărora un grup de delegați decid în mod colectiv asupra candidatului pe care îl vor prezenta la președinție. Procesul de alegere a delegaților la convenția națională se desfășoară la nivel de stat, ceea ce înseamnă că există diferențe semnificative de la un stat la altul și, uneori, de la un an la altul. Cele două metode de alegere a delegaților la convenția națională sunt caucus-ul și alegerile primare.
Caucus-ul
Caucus-urile au fost metoda originală de selectare a candidaților, dar au scăzut în număr de când au fost introduse alegerile primare la începutul anilor 1900. În statele care organizează caucus-uri, un partid politic anunță data, ora și locul întâlnirii. În general, orice alegător înregistrat în partid poate participa. În cadrul caucus-ului, sunt aleși delegații care vor reprezenta interesele statului la convenția națională a partidului. Potențialii delegați sunt identificați ca fiind favorabili unui anumit candidat sau neangajați. După discuții și dezbateri, se organizează un vot informal pentru a determina ce delegați ar trebui să fie aleși.
Primarele
La începutul secolului XX a existat o mișcare pentru a da mai multă putere cetățenilor în selectarea candidaților pentru nominalizarea partidului. Alegerile primare s-au dezvoltat din această mișcare de reformă. În cadrul unei alegeri primare, alegătorii înregistrați pot participa la alegerea candidatului pentru nominalizarea partidului prin vot secret, la fel ca la alegerile generale.
Există două tipuri principale de primare, închise sau deschise, care determină cine este eligibil să voteze în cadrul alegerilor primare. În cadrul unei primare închise, un alegător înregistrat poate vota doar în alegerile pentru partidul la care este afiliat. De exemplu, un alegător înregistrat ca democrat poate vota doar în cadrul alegerilor primare democrate, iar un republican poate vota doar în cadrul alegerilor primare republicane. Pe de altă parte, într-un scrutin primar deschis, un alegător înregistrat poate vota în oricare dintre cele două primare, indiferent de apartenența la un partid. Cu toate acestea, alegătorul nu poate participa la mai multe primare. Un al treilea tip de primare mai puțin obișnuit, primaria generală, permite alegătorilor înregistrați să participe la toate primarele.
În plus față de diferențele privind alegătorii care sunt eligibili să voteze în cadrul primarelor, există diferențe în ceea ce privește dacă pe buletinul de vot sunt listate numele candidaților sau ale delegaților. Primarul de preferințe prezidențiale este un vot direct pentru un anumit candidat. Alegătorul alege candidatul după nume. Cea de-a doua metodă este mai indirectă, oferind alegătorului posibilitatea de a alege între numele delegaților mai degrabă decât între numele candidaților. Ca și în cazul caucus-ului, delegații își exprimă sprijinul pentru un anumit candidat sau rămân neangajați.
În unele state se folosește o combinație între sistemul primar și cel al caucus-ului. Primarul servește ca o măsură a opiniei publice, dar nu este neapărat obligatoriu în alegerea delegaților. Uneori, partidul nu recunoaște alegerile primare deschise, deoarece membrilor altor partide li se permite să voteze.
Adjudecarea delegaților
Partidul Democrat folosește întotdeauna o metodă proporțională pentru atribuirea delegaților. Procentul de delegați pe care îl primește fiecare candidat (sau numărul de delegați indeciși) este reprezentativ pentru starea de spirit a participanților la caucus sau pentru numărul de voturi primare acordate candidatului respectiv. De exemplu, imaginați-vă un stat cu zece delegați și trei candidați. Dacă 60% dintre oameni îl susțin pe candidatul X, 20% îl susțin pe candidatul Y, iar 20% îl susțin pe candidatul Z, candidatul X ar primi șase delegați, iar candidații Y și Z ar primi fiecare câte doi delegați.
Partidul Republican, spre deosebire de Partidul Democrat, permite fiecărui stat să decidă dacă folosește metoda „câștigătorul ia totul” sau metoda proporțională. În metoda „winner-take-all”, candidatul pe care îl susține majoritatea participanților la caucus sau a alegătorilor primește toți delegații pentru acel stat. Este esențial să rețineți că acesta este un ghid general și că sistemul primar diferă semnificativ de la un stat la altul. Cel mai bun mod de a afla informații despre statul dumneavoastră este să contactați Consiliul electoral al statului dumneavoastră.
Ben’s Guide to U.S. Government for Kids
EnchantedLearning.com
Infoplease.com
About.com US Gov Info
.