© Tel Aviv University
Arheologii au descoperit rămășițele unui om care a trăit în urmă cu 177.000 până la 194.000 de ani din Peștera Misliya, Israel.1 Înainte de această descoperire, cele mai vechi dovezi ale oamenilor din afara Africii datau de acum 90.000 – 120.000 de ani, din situri din Levant.
Topolul Peșterii Misliya s-a prăbușit în urmă cu aproximativ 160.000 de ani, sigilând un maxilar (osul maxilarului superior) și dinții unui om modern timpuriu alături de unelte de piatră și alte resturi de locuire, potrivit lui Israel Hershkovitz, autorul principal al studiului de la Universitatea din Tel Aviv. „Peștera în sine nu a mai fost niciodată ocupată de alte grupuri de hominide ulterioare, așa că suntem absolut siguri că fosila nu a fost o intruziune”, spune Hershkovitz.
Hershkovitz spune că datarea și identificarea specimenului a fost o provocare. „Ar fi putut fi Neanderthal, om modern, heidelbergensis, sau cine știe ce?”.
Echipa a făcut o scanare micro CT a fosilei pentru a realiza un model 3D, astfel încât să o poată compara cu oase de maxilar „din perioade de timp similare din diferite părți ale lumii și de la diferiți hominizi”, explică Hershkovitz.
Cercetătorii au datat direct fosila prin testarea, în trei laboratoare diferite, a maxilarului și a patinei sale, precum și a silexului ars găsit în apropierea fosilei. Toate datele s-au grupat „într-un interval foarte mic, undeva între 177.000 și 194.000 de ani în urmă”, potrivit lui Hershkovitz.
Christopher Bae, un paleoantropolog de la Universitatea din Hawai’i la Mānoa, care nu a fost implicat în acest studiu, spune că „dovezile par a fi destul de solide în ceea ce privește faptul că este vorba de un om modern”.
La fel, Katerina Douka, cercetător în arheologie la Institutul Max Planck pentru Știința Istoriei Umane din Germania, de asemenea neasociată la acest studiu, este convinsă de analiza biologică, dar avertizează că „fără bucăți mai mari din acest schelet, trebuie să fii atent cu ceea ce poți spune.”
O piesă cheie în puzzle
Modelul „out-of-Africa” a teoretizat că oamenii au migrat din Africa într-un singur impuls mare în urmă cu aproximativ 60.000 de ani. Cu o vechime de 177.000 – 194.000 de ani, maxilarul din Peștera Misilya oferă dovezi care infirmă această teorie.
Această descoperire se numără printre o serie de alte descoperiri care împing înapoi data evoluției umane, de exemplu cea mai veche fosilă de om modern, veche de 300.000 de ani, din Jebel Irhoud, Maroc2 3, și care arată un model mai timpuriu și mai variat de migrație umană în afara Africii, cum ar fi un studiu recent care susține prezența oamenilor moderni în Asia acum 120.000 de ani.4
Douka spune că această descoperire „confirmă gândul actual al comunității că nu a existat un singur val în afara Africii, ci expansiuni frecvente care de multe ori au eșuat”. Bae adaugă: „Noile date, cum ar fi dovezile din Peștera Misliya și din alte zone din Asia, ne forțează cu adevărat să regândim multe dintre ideile noastre despre originile omului modern.”
Această descoperire, potrivit lui Hershkovitz, face legătura între descoperirile recente, astfel încât acum „totul începe să aibă sens.”
.