Zoser (activ în jurul anului 2686 î.Hr.) a fost primul rege al celei de-a treia dinastii, care a inaugurat prima epocă de aur a Egiptului, Vechiul Regat.
Zoser este întotdeauna descris pe monumentele sale ca fiind „Horus Neterkhet”. În așa-numitul Canon al Regilor de la Torino, un papirus hieratic datând din jurul domniei lui Ramses al II-lea, importanța sa ca fondator al unei noi epoci (Dinastia a III-a, 2686-2613 î.Hr.) este remarcată prin utilizarea excepțională a cernelii roșii în scrierea numelui său. Conform listei de la Torino, a domnit timp de 19 ani, dar această perioadă pare mult prea scurtă pentru ridicarea vastului său monument, Piramida în trepte. Istoricul ptolemeic Manetho îi alocă o domnie de 29 de ani.
Principalul titlu de glorie al lui Zoser este piramida sa în trepte de la Saqqara, care domină vechea capitală Memphis. Omul responsabil pentru conceperea și construirea ei a fost arhitectul lui Zoser, Imhotep. Cunoscut de greci sub numele de Imouthes, acesta a devenit o figură legendară pentru generațiile ulterioare de egipteni, care l-au privit nu numai ca arhitect, ci și ca un medic și astronom erudit. În perioada saită (663-525 î.Hr.) a fost divinizat și a fost identificat de greci cu propriul lor zeu al medicinei, Asklepios (Aesculapius).
Piramida în trepte a fost edificiul dominant al unui mare complex de clădiri de piatră și curți care erau destinate diferitelor ceremonii în legătură cu viața de după moarte a lui Zoser. Dimensiunile bazei sale erau de aproximativ 411 picioare de la est la vest și 358 picioare de la nord la sud. În forma sa finală, s-a ridicat în șase trepte inegale până la o înălțime de 204 picioare. Substructura piramidei este formată dintr-un puț adânc care dă acces la un labirint de coridoare și încăperi fără paralelă în alte piramide din Vechiul Regat.
Piramida și complexul de clădiri aferente erau închise de un zid masiv de piatră, acoperind o suprafață de aproximativ 597 de metri de la nord la sud și 304 metri de la est la vest. Piatra calcaroasă din carierele Tura de pe malul estic al Nilului a fost folosită pentru fațada exterioară a clădirilor, iar piatra locală pentru nucleele interioare.
Este posibil ca o mastaba mare din cărămidă de la Bêt Khallâf, în Egiptul Superior, să fi fost, de asemenea, construită pentru Zoser, posibil ca un cenotaf. La Wadi Maghâra, în Peninsula Sinai, se află un relief care îl înfățișează pe Zoser lovindu-i pe beduinii din regiune. O lungă inscripție rupestră de dată ptolemeică de pe insula Sehêl din Prima Cataractă a Nilului povestește cum, prin sfatul lui Imhotep, Zoser a pus capăt unei foamete de șapte ani care a afectat Egiptul, oferindu-i zeului cu cap de berbec Khnum din Elefantina, care controla inundațiile Nilului, o porțiune de teritoriu din Nubia Inferioară, cunoscută în limba greacă sub numele de Dodekaschoinos. Acuratețea istorică a acestei inscripții este un subiect de dezbatere.
Lecturi suplimentare
Dezvoltarea și principalele caracteristici ale complexului Piramidei în trepte sunt discutate de Earl Baldwin Smith, Egyptian Architecture as Cultural Expression (1938). Despre Imhotep și cariera sa, vezi Jamieson B. Hurry, Imhotep: The Vizier and Physician of King Zoser (1928). Mastaba de la Bêt Khallâf este descrisă de către excavator, John Garstang, Mahasna and Bêt Khallâf (1903). □