Tulburarea de personalitate borderline

Ce este tulburarea de personalitate borderline?

Tulburarea de personalitate borderline este o boală marcată de un tipar continuu de variație a stărilor de spirit, a imaginii de sine și a comportamentului. Aceste simptome au adesea ca rezultat acțiuni impulsive și probleme în relațiile cu alte persoane. O persoană cu tulburare de personalitate borderline poate avea episoade de furie, depresie și anxietate care pot dura de la câteva ore până la câteva zile. Simptomele recognoscibile apar de obicei în timpul adolescenței (anii adolescenței) sau la începutul vârstei adulte, dar simptomele timpurii ale bolii pot apărea în timpul copilăriei.

Care sunt semnele și simptomele?

Persoanele cu tulburare de personalitate borderline pot avea schimbări de dispoziție și pot manifesta incertitudine cu privire la modul în care se văd pe ele însele și la rolul lor în lume. Ca urmare, interesele și valorile lor se pot schimba rapid. Persoanele cu tulburare de personalitate borderline au, de asemenea, tendința de a vedea lucrurile în extreme, cum ar fi toate bune sau toate rele. Opiniile lor despre alte persoane se pot, de asemenea, schimba rapid. Un individ care este văzut ca un prieten într-o zi poate fi considerat un dușman sau un trădător în ziua următoare. Aceste sentimente schimbătoare pot duce la relații intense și instabile.

Alte semne sau simptome pot include:

  • Eforturi pentru a evita abandonul real sau imaginat, cum ar fi inițierea rapidă a unor relații intime (fizice sau emoționale) sau întreruperea comunicării cu cineva în anticiparea faptului că va fi abandonat
  • Un model de relații intense și instabile cu familia, prietenii și cei dragi, care oscilează adesea de la apropiere și iubire extremă (idealizare) la antipatie sau furie extremă (devalorizare)
  • Imaginea de sine sau sentimentul de sine distorsionat și instabil
  • Comportamente impulsive și adesea periculoase, cum ar fi cheltuielile, sexul nesigur, abuzul de substanțe, conducerea imprudentă și mâncatul în exces. Vă rugăm să rețineți: Dacă aceste comportamente apar în principal în timpul unor perioade de dispoziție sau energie ridicată, ele pot indica o tulburare de dispoziție, mai degrabă decât o tulburare de personalitate borderline.
  • Comportamente autodistructive, cum ar fi tăierea
  • Gânduri recurente de comportamente suicidare sau amenințări
  • Modalitate intensă și foarte schimbătoare, fiecare episod durând de la câteva ore la câteva zile
  • Sentimente cronice de goliciune
  • Mânia intensă și nepotrivită sau probleme de control al furiei
  • Dificultate în a avea încredere, care este uneori însoțită de o teamă irațională față de intențiile altor persoane
  • Sentimente de disociere, cum ar fi sentimentul de separare de sine, observarea de sine din afara corpului sau sentimente de irealitate

Nu toate persoanele cu tulburare de personalitate borderline experimentează fiecare simptom. Unii indivizi experimentează doar câteva simptome, în timp ce alții au mai multe. Simptomele pot fi declanșate de evenimente aparent obișnuite; de exemplu, persoanele cu tulburare de personalitate borderline pot deveni furioase și angoasate din cauza unor despărțiri minore – din cauza unor călătorii de afaceri sau a unor schimbări de planuri – de persoanele de care se simt apropiate. Severitatea și frecvența simptomelor și cât timp durează acestea vor varia în funcție de individ și de boala lor particulară.

Ce cauzează tulburarea de personalitate borderline?

Științii nu sunt siguri ce cauzează tulburarea de personalitate borderline, dar cercetările sugerează că factorii genetici, de mediu și sociali joacă un rol.

  • Istoric familial. Persoanele care au un membru apropiat al familiei (cum ar fi un părinte sau un frate sau o soră) cu această tulburare pot avea un risc mai mare de a dezvolta tulburarea de personalitate borderline sau trăsături ale tulburării de personalitate borderline (cum ar fi impulsivitatea și agresivitatea).
  • Factorii cerebrali. Studiile arată că persoanele cu tulburare de personalitate borderline pot avea modificări structurale și funcționale la nivelul creierului, în special în zonele care controlează impulsurile și reglarea emoțională. Dar nu este clar dacă aceste modificări au fost factori de risc pentru tulburare sau au fost cauzate de tulburare.
  • Factori de mediu, culturali și sociali. Multe persoane cu tulburare de personalitate borderline raportează că s-au confruntat cu evenimente de viață traumatizante, cum ar fi abuzul, abandonul sau adversitățile din copilărie. Alții pot fi fost expuși la relații instabile, invalidante și conflicte ostile.

Deși acești factori pot crește riscul unei persoane, nu înseamnă că aceasta va dezvolta tulburarea de personalitate borderline. De asemenea, pot exista persoane fără acești factori de risc care vor dezvolta tulburarea de personalitate borderline în timpul vieții lor.

Cum știu dacă am tulburare de personalitate borderline?

Un profesionist licențiat în domeniul sănătății mintale – cum ar fi un psihiatru, un psiholog sau un asistent social clinic – cu experiență în diagnosticarea și tratarea tulburărilor mintale poate diagnostica tulburarea de personalitate borderline, pe baza unui interviu amănunțit și a unei discuții despre simptome. Un examen medical atent și minuțios poate ajuta, de asemenea, la excluderea altor posibile cauze ale simptomelor.

Profesionistul în domeniul sănătății mintale poate întreba despre simptome și despre istoricul medical personal și familial, inclusiv despre orice istoric de boli mintale. Aceste informații pot ajuta la determinarea celui mai bun tratament.

Ce alte boli coexistă adesea cu tulburarea de personalitate borderline?

Turbarea de personalitate borderline apare adesea cu alte boli mintale. Aceste tulburări co-ocurrente pot face mai dificilă diagnosticarea și tratarea tulburării de personalitate borderline, mai ales dacă simptomele altor boli se suprapun cu simptomele tulburării de personalitate borderline. De exemplu, o persoană cu tulburare de personalitate borderline poate avea mai multe șanse să aibă și simptome de depresie majoră, tulburare bipolară, tulburări de anxietate, abuz de substanțe sau tulburări de alimentație.

Cum este tratată tulburarea de personalitate borderline?

Turbarea de personalitate borderline a fost privită în mod istoric ca fiind dificil de tratat. Dar cu un tratament mai nou, bazat pe dovezi, multe persoane cu tulburare de personalitate borderline experimentează simptome mai puține și mai puțin severe, o funcționare îmbunătățită și o calitate îmbunătățită a vieții. Este important ca pacienții cu tulburare de personalitate borderline să primească un tratament specializat, bazat pe dovezi, de la un profesionist în domeniul sănătății mintale cu pregătire adecvată. Este posibil ca alte tipuri de tratament sau tratamentul oferit de un furnizor care nu este instruit în mod corespunzător să nu fie benefic pentru pacient.

Mulți factori influențează durata de timp necesară pentru ca simptomele să se amelioreze odată ce începe tratamentul, astfel încât este important ca persoanele cu tulburare de personalitate borderline și cei dragi acestora să aibă răbdare și să primească sprijin adecvat în timpul tratamentului.

Este important să se urmărească – și să se respecte – tratamentul.

Studiile finanțate de NIMH indică faptul că pacienții cu tulburare de personalitate borderline care nu primesc un tratament adecvat sunt mai predispuși să dezvolte alte boli medicale sau mentale cronice și sunt mai puțin predispuși să facă alegeri sănătoase în ceea ce privește stilul de viață. Tulburarea de personalitate borderline este, de asemenea, asociată cu o rată semnificativ mai mare de automutilare și comportament suicidar decât populația generală.

Comportamente suicidare și de automutilare

Tulburarea de personalitate borderline este asociată cu rate mai mari de suicid și comportamente de automutilare. Pacienții cu tulburare de personalitate borderline care se gândesc să se rănească sau să încerce să se sinucidă au nevoie de ajutor imediat.

Dacă dumneavoastră, un prieten sau un membru al familiei se confruntă cu gânduri suicidare sau cu comportamente de autoagresiune:

Sunați la National Suicide Prevention Lifeline (NSPL) la numărul gratuit 1-800-273-TALK (8255), 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Serviciul este disponibil pentru toată lumea. Persoanele surde și cu deficiențe de auz pot contacta NSPL prin TTY la 1-800-799-4889. Toate apelurile sunt gratuite și confidențiale. Contactați direct sursele de socializare dacă sunteți îngrijorat de actualizările din social media ale unui prieten sau sunați la 911 în caz de urgență. Aflați mai multe pe site-ul web al NSPL.

Tomatizați în mod serios orice comentarii despre sinucidere sau dorința de a muri. Chiar dacă nu credeți că membrul familiei sau prietenul dvs. va încerca să se sinucidă, persoana este în mod clar în suferință și poate beneficia de ajutorul dvs. pentru a găsi tratament. Pentru mai multe informații despre prevenirea suicidului, vizitați www.nimh.nih.gov (cuvânt de căutare: prevenirea suicidului).

Tratamentele descrise mai jos sunt doar câteva dintre opțiunile care pot fi disponibile pentru o persoană cu tulburare de personalitate borderline.

Psihoterapie

Psihoterapia este tratamentul de primă linie pentru persoanele cu tulburare de personalitate borderline. Ea poate fi oferită individual între terapeut și pacient sau în cadrul unui grup. Ședințele de grup conduse de terapeut pot ajuta să învețe persoanele cu tulburare de personalitate borderline cum să interacționeze cu ceilalți și cum să se exprime eficient. Este important ca persoanele aflate în terapie să se înțeleagă cu terapeutul lor și să aibă încredere în el. Însăși natura tulburării de personalitate borderline poate face ca persoanele cu această tulburare să aibă dificultăți în a menține o legătură confortabilă și de încredere cu terapeutul lor.

Două exemple de psihoterapii folosite pentru tratarea tulburării de personalitate borderline includ terapia comportamentală dialectică (DBT) și terapia cognitiv-comportamentală (CBT).

DBT, care a fost dezvoltată pentru persoanele cu tulburare de personalitate borderline, utilizează conceptele de mindfulness și acceptare sau de conștientizare și atenție la situația curentă și la starea emoțională. DBT învață, de asemenea, abilități de control al emoțiilor intense, de reducere a comportamentelor autodistructive și de îmbunătățire a relațiilor.

CBT poate ajuta persoanele cu tulburare de personalitate borderline să identifice și să schimbe credințele și comportamentele de bază care stau la baza percepțiilor inexacte despre ele însele și despre ceilalți și a problemelor de interacțiune cu ceilalți. TCC poate ajuta la reducerea unei serii de simptome ale dispoziției și anxietății și la reducerea numărului de comportamente suicidare sau de autoagresiune.

Medicamente

Medicamentele nu sunt utilizate în mod obișnuit ca tratament primar pentru tulburarea de personalitate borderline, deoarece beneficiile sunt neclare. Cu toate acestea, în unele cazuri, un psihiatru poate recomanda medicamente pentru a trata simptome specifice, cum ar fi schimbările de dispoziție, depresia sau alte tulburări mentale care pot apărea cu tulburarea de personalitate borderline. Tratamentul cu medicamente poate necesita îngrijire din partea mai multor profesioniști din domeniul medical.

Certe medicamente pot provoca efecte secundare diferite la persoane diferite. Persoanele ar trebui să discute cu furnizorul său despre ce să se aștepte de la un anumit medicament.

Alte elemente de îngrijire

Câteva persoane cu tulburare de personalitate borderline prezintă simptome severe și necesită îngrijire intensivă, adesea în regim de internare. Alte persoane pot avea nevoie de tratamente ambulatorii, dar nu au nevoie niciodată de spitalizare sau de îngrijire de urgență.

Terapie pentru îngrijitori și membrii familiei

Familiile persoanelor cu tulburare de personalitate borderline pot beneficia, de asemenea, de terapie. A avea o rudă cu această tulburare poate fi stresant, iar membrii familiei pot acționa neintenționat în moduri care agravează simptomele rudei lor.

Câteva terapii pentru tulburarea de personalitate borderline includ membrii familiei în sesiunile de tratament. Aceste sesiuni ajută familiile să dezvolte abilități pentru a înțelege și sprijini mai bine o rudă cu tulburare de personalitate borderline. Alte terapii se concentrează pe nevoile membrilor familiei pentru a-i ajuta să înțeleagă obstacolele și strategiile de îngrijire a unei persoane cu tulburare de personalitate borderline. Deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina eficacitatea terapiei de familie în tulburarea de personalitate borderline, studiile privind alte tulburări mintale sugerează că includerea membrilor familiei poate ajuta în tratamentul unei persoane.

Ce cercetări se fac pentru a îmbunătăți diagnosticul și tratamentul tulburării de personalitate borderline?

Cercetarea privind tulburarea de personalitate borderline se concentrează asupra factorilor de risc biologici și de mediu, cu o atenție specială asupra simptomelor care pot apărea la o vârstă fragedă. Cercetătorii efectuează studii axate pe adolescenții cu risc de tulburare de personalitate borderline pentru a dezvolta metode care să ajute la identificarea timpurie a tulburării. Cercetarea privind tulburarea de personalitate borderline se concentrează, de asemenea, pe dezvoltarea și evaluarea intervențiilor psihoterapeutice și farmacologice pentru a preveni comportamentele de autoagresiune și suicidare, care apar într-o rată ridicată în rândul persoanelor cu tulburare de personalitate borderline.

Cum pot participa la cercetarea clinică?

Studiile clinice sunt studii de cercetare care analizează noi modalități de a preveni, detecta sau trata boli și afecțiuni, inclusiv tulburarea de personalitate borderline. În timpul studiilor clinice, tratamentele pot fi medicamente noi, noi tipuri de psihoterapie, noi combinații de medicamente sau noi modalități de utilizare a tratamentelor existente. Scopul studiilor clinice este de a determina dacă un nou test sau tratament funcționează și este sigur.

Deși participanții individuali pot beneficia de pe urma participării la un studiu clinic, participanții trebuie să fie conștienți de faptul că scopul principal al unui studiu clinic este de a obține noi cunoștințe științifice, astfel încât alții să poată fi mai bine ajutați în viitor. Deciziile privind participarea la un studiu clinic se iau cel mai bine în colaborare cu un profesionist licențiat din domeniul sănătății.

Pentru a afla mai multe despre studiile clinice, vă rugăm să vizitați NIH Clinical Trials and You (www.nih.gov/health/clinicaltrials/index.htm). Pentru a găsi un studiu clinic, vizitați www.ClinicalTrials.gov.

Unde pot găsi ajutor?

Localizator de tratament pentru sănătate mintală

Pentru mai multe informații, resurse și cercetări privind bolile mintale, vizitați site-ul web al NIMH la http://www.nimh.nih.gov. Site-ul MedlinePlus al Bibliotecii Naționale de Medicină (https://medlineplus.gov/) conține, de asemenea, informații despre o mare varietate de tulburări mintale.

Pentru informații generale despre sănătatea mintală și pentru a localiza servicii de tratament, sunați la linia de asistență telefonică de trimitere la tratament a Administrației pentru Abuz de Substanțe și Servicii de Sănătate Mintală (SAMHSA) la 1-800-662-HELP (4357). SAMHSA are, de asemenea, un Localizator de tratamente de sănătate comportamentală pe site-ul său (https://findtreatment.samhsa.gov) care poate fi căutat în funcție de locație.

Întrebări pe care să le adresați medicului dumneavoastră

Punând întrebări și furnizând informații medicului dumneavoastră, furnizorul de servicii medicale vă poate îmbunătăți îngrijirea. Discuția cu medicul dumneavoastră creează încredere și duce la rezultate mai bune, calitate, siguranță și satisfacție. Vizitați site-ul web al Agenției pentru Cercetare și Calitate în Sănătate pentru sfaturi la www.ahrq.gov/patients-consumers.

Mai multe informații despre găsirea unui furnizor de servicii medicale sau despre tratamentul tulburărilor mintale sunt disponibile pe pagina noastră de internet Help for Mental Illness, disponibilă la http://www.nimh.nih.gov/findhelp.

Reprintări

Această publicație este în domeniul public și poate fi reprodusă sau copiată fără permisiunea NIMH. Citarea NIMH ca sursă este apreciată. Vă încurajăm să o reproduceți și să o utilizați în eforturile dumneavoastră de îmbunătățire a sănătății publice. Cu toate acestea, utilizarea necorespunzătoare a materialelor guvernamentale poate ridica probleme de ordin legal sau etic, așa că vă rugăm să folosiți aceste linii directoare:

  • NIMH nu susține și nu recomandă niciun produs, proces sau serviciu comercial, iar publicațiile noastre nu pot fi utilizate în scopuri publicitare sau de aprobare.
  • NIMH nu oferă sfaturi medicale specifice sau recomandări de tratament sau trimiteri; materialele noastre nu pot fi utilizate într-un mod care să aibă aparența furnizării unor astfel de informații.
  • NIMH solicită ca organizațiile non-federale să nu modifice publicațiile noastre în moduri care să pună în pericol integritatea și „marca” atunci când se utilizează publicația.
  • Adaptarea de logo-uri ale guvernului non-federal și de link-uri de site-uri web nu poate avea aparența aprobării de către NIMH a unor produse sau servicii comerciale specifice sau a unor tratamente sau servicii medicale.
  • Imaginile utilizate în publicații sunt ale unor modele și sunt folosite doar în scop ilustrativ. Utilizarea unor imagini este restricționată.

Dacă aveți întrebări cu privire la aceste orientări și la utilizarea publicațiilor NIMH, vă rugăm să contactați Centrul de Resurse Informaționale NIMH la numărul de telefon 1-866-615-6464 sau la adresa de e-mail [email protected].

Pentru mai multe informații

Pentru a afla mai multe informații despre tulburarea de personalitate borderline, vizitați:

Medline Plus (National Library of Medicine)
http://medlineplus.gov
(En espanol: http://medlineplus.gov/spaniolă)

Pentru informații despre studiile clinice, vizitați:
ClinicalTrials.gov: http://www.clinicaltrials.gov
(En espanol: http://salud.nih.gov/investigacion-clinica/)

Pentru mai multe informații despre afecțiunile care afectează sănătatea mintală, resurse și cercetări, vizitați site-ul web al NIMH (http://www.nimh.nih.gov).

National Institute of Mental Health
Office of Science Policy, Planning, and Communications
Science Writing, Press, and Dissemination Branch
6001 Executive Boulevard
Room 6200, MSC 9663
Bethesda, MD 20892-9663
Phone: 301-443-4513 sau 1-866-615-NIMH (6464) apel gratuit
TTY: 301-443-8431 sau 1-866-415-8051 apel gratuit
FAX: 301-443-4279
E-mail: [email protected]
Website: www.nimh.nih.gov
U.S. DEPARTMENT OF HEALTH & HUMAN SERVICES
National Institutes of Health
National Institute of Mental Health
NIH Publication No. QF 17-4928

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.