Greciei Antice i se pot atribui multe invenții și descoperiri, deși multe dintre acestea au fost dezvoltate și adaptate de generațiile următoare. Descoperirile grecilor antici în domeniile astronomiei, geografiei și matematicii i-au făcut pe greci pionieri în domeniul științei. Interesul grecilor pentru specificarea științifică a lumii fizice poate fi observat încă din secolul al VI-lea î.Hr. și au fost adesea salutați ca fiind părinții științei, medicinei, zoologiei și ai multor alte domenii. Lideri remarcabili precum Alexandru cel Mare și Pericle, iar ideile lor inovatoare și filozofice au motivat mii de alți intelectuali de-a lungul istoriei. Iată o listă cu cele mai importante 10 invenții și descoperiri ale Greciei antice care sunt folosite și astăzi:
Moara de apă
Minele de apă au fost o invenție revoluționară și au fost folosite în întreaga lume în scopul modelării metalelor, agriculturii și, cel mai important, al măcinării. A măcina înseamnă a măcina, iar asta înseamnă invariabil a măcina cereale. Acest lucru a dus, la rândul său, la producția de alimente comestibile de bază, cum ar fi orezul, cerealele, leguminoasele, făina și așa mai departe. Încă de la inventarea sa, moara de apă a cunoscut o serie de adaptări, care au permis oamenilor să o folosească pentru a măcina diferite materii prime. Aceste mori sunt încă folosite în multe părți ale lumii și îndeplinesc o funcție similară.
Această invenție utilă își are originile de la cea mai veche roată Perachora cunoscută, creată încă din secolul al III-lea î.Hr. în Grecia, cel mai probabil inventată de inginerul grec contemporan Philo din Bizanț. Anterior, părțile din tratatul de mecanică despre această moară de apă particulară, scrise de Philo însuși, au fost considerate a fi de origine arabă. Cu toate acestea, cercetările recente ale istoricului britanic M.J.T. Lewis au dovedit că moara de apă a fost o invenție a Greciei antice.
Odometrul
Unul dintre cele mai utilizate instrumente din zilele noastre, odometrul, măsoară distanța parcursă de un vehicul, cum ar fi o bicicletă sau un automobil. Chiar dacă odometrele moderne sunt digitale, nu cu mult timp în urmă acestea erau mai mult mecanice, evoluând încet-încet în electromecanice odată cu creșterea tehnologiei. Acest instrument omniprezent era folosit și în Grecia antică.
Vitruvius a descris pentru prima dată odometrul ca fiind folosit pentru măsurarea distanței în jurul anului 27 î.Hr. dar dovezile indică spre Arhimede din Siracuza ca fiind inventatorul său cândva în jurul Primului Război Punic. Unii istorici atribuie, de asemenea, inventarea sa lui Heron din Alexandria. Indiferent cine l-a inventat, odometrul a fost utilizat pe scară largă în perioada elenistică târzie și de către romani pentru a indica distanța parcursă de un vehicul. El a contribuit la revoluționarea construcției de drumuri prin măsurarea precisă a distanței. Romanii au putut apoi să marcheze cu atenție distanțele cu ajutorul pietrelor de hotar.
Reperul deșteptător
Unul dintre cele mai utilizate gadgeturi în zilele noastre este ceasul deșteptător, iar acesta își are și el originile în Grecia antică. De-a lungul timpului, ceasul deșteptător a suferit o serie de modificări și îmbunătățiri, de la alarma mecanică până la gadgeturile moderne, cum ar fi telefoanele mobile, care vin cu o alarmă încorporată.
Dar primele alarme folosite de grecii antici nu semănau deloc cu cele de astăzi. Inginerul și inventatorul elenistic Ctesibius (285-222 î.Hr.) și-a echipat clepsidra sau ceasul de apă cu un cadran și un indicator pentru a indica ora și a adăugat un sistem de alarmă elaborat care presupunea căderea unor pietricele pe un gong sau suflarea unei trompete prin forțarea unor borcane de clopot în apă și preluarea aerului comprimat printr-o trestie care bătea la ore prestabilite. Se spune că filozoful grec antic Platon (428-348 î.Hr.) ar fi deținut un ceas mare cu apă, cu un semnal de alarmă nespecificat, asemănător cu sunetul unei orgi cu apă. El îl folosea noaptea, probabil pentru a semnaliza începutul prelegerilor sale în zori.
Cartografie
Cartografia este studiul și practica realizării hărților. Ea a jucat un rol important în călătorii și navigație încă din cele mai vechi timpuri. Chiar dacă cele mai vechi dovezi cunoscute ale cartografiei indică Babilonul antic încă din secolul al IX-lea î.Hr. grecii au luat ceea ce aveau la dispoziție și au adus cartografia într-o nouă lumină. Anaximandru a fost unul dintre primii cartografi pionieri care a creat o hartă a lumii. Născut între 611 și 610 î.Hr. și a adus contribuții importante la știința astronomiei și geografiei.
Anaximandru este menționat în opera lui Aristotel, care l-a catalogat ca elev al școlii de gândire fizică, propovăduită de Thales. Anaximandru a inclus în harta sa toate zonele locuite ale lumii. Harta a apărut sub formă de tabletă și prezenta Ionia în centru. Aceasta era delimitată la est de Marea Caspică și se întindea până la Stâlpii lui Hercule în vest. Europa Centrală mărginește harta în nord, în timp ce Etiopia și Nilul figurează la capătul sudic.
Anaximandru a adus contribuții imense în domeniile cartografiei și geografiei, iar harta sa a lumii a fost într-adevăr o realizare minunată a acelor vremuri.
Olimpiadele
Olimpiadele moderne sunt unul dintre cele mai mari spectacole sportive ale epocii moderne. Dar atunci când Pierre de Coubertin, fondatorul comitetului olimpic internațional, a inițiat primele olimpiade moderne în 1896, el a fost inspirat de olimpiadele antice care au avut loc în Grecia acum mai bine de 2.700 de ani. Potrivit înregistrărilor istorice, primele Jocuri Olimpice antice pot fi urmărite până în anul 776 î.Hr. Ele erau dedicate zeilor olimpieni și se desfășurau pe câmpiile din Olympia.
Jocurile Istmice se desfășurau o dată la doi ani în Istmul Corint. Jocurile Pitice se desfășurau o dată la patru ani lângă Delfi. Cele mai faimoase jocuri organizate la Olimpia, în sud-vestul Greciei, aveau loc o dată la patru ani. Oameni din toată lumea greacă veneau să asiste la spectacol. Învingătorii primeau drept premii coroane sau coronițe din frunze de măslin.
Bazele geometriei
Geometria este, fără îndoială, una dintre cele mai vechi ramuri ale matematicii, probabil mai veche decât aritmetica însăși. Iar necesitatea sa practică a impus utilizarea diferitelor tehnici geometrice cu mult înainte ca vreuna dintre acestea să fie consemnată în istorie. Egiptenii, babilonienii și indusenii au fost printre primii care au încorporat și utilizat multe dintre aceste tehnici, dar nu au elaborat niciodată regulile și axiomele care guvernează geometria. Babilonienii au presupus că valoarea lui Pi este 3 și nu au contestat niciodată acuratețea acesteia.
Apoi a venit epoca geometriei grecești și totul s-a schimbat. Grecii au insistat ca faptele geometrice să fie stabilite prin raționament deductiv, la fel cum se face și astăzi. Thales din Milet, considerat părintele geometriei, a propus în secolul al VI-lea î.Hr. o serie de axiome și reguli care se bazau cu adevărat pe raționament (numite adevăruri matematice). Apoi au venit cei ca Pitagora, Euclid și Arhimede, ale căror axiome și reguli geometrice sunt predate și astăzi în școli. Au existat mult mai mulți matematicieni și geometri greci care au contribuit la istoria geometriei, dar aceste nume sunt adevărații giganți, cei care au dezvoltat geometria așa cum o cunoaștem astăzi.
Practica timpurie a medicinei
Lumea antică nu se descurca prea bine când venea vorba de vindecarea bolilor. Pe atunci, se presupunea că bolile erau modul zeilor de a-i pedepsi pe oameni, iar toate remediile posibile erau înconjurate de superstiții. Totul s-a schimbat atunci când Hipocrate din Cos a început să colecteze date și să efectueze experimente pentru a demonstra că boala era un proces natural; că semnele și simptomele unei boli erau cauzate de reacțiile naturale ale organismului la procesul bolii. Născut în anul 460 î.Hr., Hipocrate a fost un medic grec antic din epoca clasică și a fost considerat una dintre cele mai remarcabile figuri din istoria medicinei. El a fost numit părintele medicinei occidentale, ca recunoaștere a contribuțiilor sale de durată în acest domeniu și a fost fondatorul Școlii Hipocratice de Medicină.
Cea mai cunoscută dintre contribuțiile sale este Jurământul lui Hipocrate, care îi poartă numele. Acest document a fost primul care a propus un standard etic în rândul medicilor. Acesta acoperă multe concepte importante care sunt folosite și astăzi, cum ar fi confidențialitatea dintre medic și pacient.
Aflați mai multe despre descoperirile lui Hipocrate.
Filosofia modernă
Până în epoca Greciei antice, lumea nu vedea filosofia așa cum o vedem astăzi. Ea era mai mult învăluită în superstiții și magie decât va fi vreodată. De exemplu, egiptenii credeau că, dacă Nilul creștea și se inunda, făcând solul întunecat și fertil, faraonul lor ordonase acest lucru. Dar grecii au abordat filozofia dintr-o direcție diferită. Ei au dezvoltat filosofia ca o modalitate de a înțelege lumea din jurul lor, fără a recurge la religie, mit sau magie. De fapt, primii filosofi greci au fost și oameni de știință care au observat și studiat lumea cunoscută, pământul, mările, munții, sistemul solar, mișcarea planetară și fenomenele astrale.
Filosofia lor, bazată pe raționamentul și observarea lumii cunoscute, a jucat un rol esențial în formarea tradiției filosofice occidentale. Filosofi precum Socrate, Platon și Aristotel au fost filosofi atât de influenți încât studiile lor au fost folosite pentru a învăța epocile ulterioare ale romanilor și ale altor culturi occidentale.
Conceptul de democrație
Ideea că fiecare cetățean are șanse egale și un cuvânt de spus în guvernare constituie conceptul de democrație. Acesta este unul dintre cele mai utilizate stiluri de guvernare în lumea modernă. Și mai fascinant este faptul că democrația își are originile tot în Grecia antică. De fapt, conceptul și punerea în aplicare a democrației pot fi urmărite din zilele noastre până în Atena antică.
Deși există dovezi că formele democratice de guvernare, în sens larg, ar fi putut exista în mai multe zone ale lumii cu mult înainte de începutul secolului al V-lea, se crede în general că conceptele de democrație și constituție au fost create într-un anumit loc și timp – în Atena antică, în jurul anului 508 î.Hr. Din acest motiv, Atena este considerată ca fiind locul de naștere al democrației. Această tranziție de la exploatarea de către aristocrație la un sistem politic în care toți membrii societății au o cotă egală de putere politică formală a avut un impact semnificativ asupra civilizațiilor viitoare.
Descoperiri în știința modernă
Ar fi corect să spunem că, având în vedere dovezile, grecii antici au avut unele contribuții remarcabile în diferite ramuri ale științei. Ei au făcut unele descoperiri uluitoare în domeniile astronomiei, biologiei și fizicii care au rupt cu stereotipurile contemporane. Mulți intelectuali greci antici au excelat în matematică, fizică și astronomie.
Aristotel a introdus ideea că Pământul este un glob. El a clasificat, de asemenea, animalele și este adesea menționat ca fiind părintele zoologiei. Theophrastus a fost primul botanist despre care avem cunoștință în istoria scrisă. Pitagorienii nu numai că au făcut primele progrese în filozofie și geometrie, dar au propus și ipoteza heliocentrică, conform căreia Pământul se învârte în jurul Soarelui și nu invers, așa cum se credea la acea vreme. Această idee era atât de avansată față de epoca sa încât a fost considerată o blasfemie. Arhimede a descoperit că scufundarea unui obiect solid în apă ar deplasa aceeași cantitate de lichid ca și volumul obiectului. Grecii au avut o influență atât de mare asupra conceptelor timpurii ale științei, încât majoritatea simbolurilor utilizate în fizică și în ecuațiile matematice sunt derivate din alfabetul grecesc.
A se vedea și:
Vezi, de asemenea:
- Top 10 Invenții ale romanilor antici
- Top 11 Invenții și descoperiri ale Mesopotamiei
- Top 18 Invenții și descoperiri ale Chinei antice
- Top 10 Invenții ale civilizației mayașe
- Top 10 Invenții și descoperiri ale Egiptului antic
Concluzie
Fără îndoială, societatea greacă a inspirat realizările care au modelat bazele civilizației occidentale antice. Ei au fost suficient de îndrăzneți pentru a merge în direcții în care nicio altă civilizație nu se aventurase înainte. Au continuat să realizeze fapte mărețe în artă, filozofie, știință, arhitectură și multe altele. Deși este posibil ca unele dintre ideile lor să fi fost abandonate de-a lungul timpului, multe dintre descoperirile și invențiile grecilor antici sunt folosite și astăzi. Descoperirea majoră că soarele se află în centrul sistemului solar a fost odată ignorată, dar mai târziu a fost redescoperită și acceptată. De la tunuri la instalații sanitare, planificare urbană, roabe, dușuri, faruri, canale și multe altele, invențiile și descoperirile grecilor antici sunt numeroase și răspândite. O singură listă nu le poate face dreptate.
.