În mod tradițional, hipertensiunea arterială a fost diagnosticată printr-o valoare a tensiunii arteriale de 140/90 mm Hg sau mai mare. Cu toate acestea, înainte ca acest prag să fie atins, creșterile nedetectate ale tensiunii arteriale pot fi cauzat deja leziuni cardiace.
O nouă versiune a unui test de sânge folosit pentru a detecta leziuni ale mușchiului cardiac în urma atacurilor de cord ar putea fi acum, de asemenea, capabilă să identifice riscul unei persoane de a dezvolta hipertensiune arterială, cu mult înainte ca această afecțiune să se manifeste printr-o citire a tensiunii arteriale.
Noua analiză, numită testul troponinei-T cardiace de înaltă sensibilitate (hs-cTnT), ar putea ajuta medicii să intervină din timp, prevenind, eventual, deteriorarea inimii și a altor organe.
Detectarea riscului de hipertensiune arterială
Testul folosit pentru a detecta leziunile mușchiului cardiac cauzate de atacurile de cord se bazează pe măsurarea nivelurilor ridicate de troponină-T cardiacă, o proteină care face parte integrantă din contracția musculară și care este eliberată de celulele cardiace lezate.
Într-un studiu din 2015 publicat în revista Circulation, cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins au descoperit că o versiune mai sensibilă a testului standard pentru atac de cord ar putea prezice dacă oamenii vor dezvolta hipertensiune arterială în decurs de câțiva ani.
Studiul s-a bazat pe o analiză a probelor de sânge prelevate de la 5.479 de persoane înscrise într-un proiect de cercetare pe termen lung în anii 1980 și la începutul anilor 1990, care a monitorizat bolile cardiace timp de 12 ani în medie.
Studiul finanțat din fonduri federale a arătat că persoanele cu creșteri ușoare ale troponinei-T cardiace au avut un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială în decurs de câțiva ani.
Cei care au avut niveluri de troponină-T doar ușor crescute – între 5 și 8 ng/dL (nanograme pe decilitru) – au avut o rată cu 13 la sută mai mare de hipertensiune arterială în comparație cu persoanele ale căror niveluri se aflau sub limitele identificabile la testul hs-cTnT (mai puțin de 5 ng/dL).
Cei cu niveluri mai ridicate de troponină-T – între 9 și 13 ng/dL – au prezentat un risc cu 24 la sută mai mare de hipertensiune arterială, iar cei cu mai mult de 13 ng/dL de troponină-T au avut cu aproape 40 la sută mai multe șanse de a dezvolta această boală.
Studiul a constatat, de asemenea, că testul hs-cTnT ar putea identifica persoanele care au fost mai susceptibile de a dezvolta hipertrofie ventriculară stângă, o îngroșare anormală a camerei inferioare stângi a inimii, care este cauzată în mod obișnuit de hipertensiunea arterială netratată.
Riscul identificat pentru hipertrofia ventriculară stângă a variat de la o creștere de două ori pentru persoanele cu niveluri ușor crescute de troponină-T – între 5 și 8 ng/dL – până la o creștere de cinci ori pentru cei cu niveluri de troponină-T de peste 13 ng/dL.
Prevenirea leziunilor
Tensiunea arterială ridicată are o apariție treptată și variază în timp, astfel încât un diagnostic definitiv necesită o monitorizare regulată. Se pare că testul ar putea semnala în cabinetul medical persoanele cu tensiune arterială normală care prezintă un risc ridicat de hipertensiune arterială și alte rezultate slabe.
Cercetătorii au declarat că testul poate face acest lucru prin detectarea chiar și a unor cantități infime de troponină eliberată de celulele cardiace rănite de vârfurile de tensiune arterială care apar și trec neobservate, adesea timp de ani de zile.
Dacă medicii ar putea identifica pacienții cu risc mult mai devreme, ar putea recomanda modificări ale stilului de viață și medicamente care ar putea preveni deteriorarea inimii, rinichilor, creierului și ochilor.
Identificarea „non-dippers”
Unul dintre beneficiile integrării noului test de sânge în practica clinică este că poate identifica pacienții a căror tensiune arterială nu reușește să scadă în mod normal cu mai mult de 10 procente în timpul somnului. Acești pacienți, cunoscuți sub numele de „non-dippers”, au o probabilitate mai mare de a avea niveluri detectabile de troponină-T cu noul test de sânge, ceva ce nu poate fi măsurat prin screeningul standard al tensiunii arteriale.
Persoanele cunoscute ca având acest model de tensiune arterială pot dezvolta leziuni cardiace silențioase înainte de a apărea un diagnostic de hipertensiune arterială.
Noul test de sânge are implicații pentru un alt grup de pacienți – cei care suferă de hipertensiune mascată. Aceștia sunt pacienți a căror tensiune arterială se înregistrează ca fiind normală la cabinetul medicului lor, dar ale căror niveluri la domiciliu sau în ambulatoriu cresc până la intervalul hipertensiv.
Hipertensiunea mascată afectează mai mult de 10 la sută dintre adulți și se știe că provoacă leziuni ale organelor.
Nu a fost încă aprobat de FDA
În timp ce noul test de sânge a fost introdus în întreaga Europă, testul nu este în prezent disponibil pentru utilizare clinică în Statele Unite, deoarece așteaptă aprobarea de către Food and Drug Administration.
În Suedia, adoptarea pe scară largă a testului a dus la identificarea unui număr mai mare de pacienți cu creșteri minore ale nivelurilor de troponină-T cardiacă.
Un studiu efectuat pe 48.594 de pacienți tratați în spitalele suedeze pentru boli coronariene acute a arătat că testul ar putea, de asemenea, să prezică un risc crescut de mortalitate la pacienții cu niveluri crescute de troponină-T cardiacă de înaltă sensibilitate.
Testarea sângelui hs-cTnT poate fi benefică pentru cei care nu fac dietă și pentru pacienții cu hipertensiune mascată, care sunt predispuși să dezvolte leziuni cardiace structurale din cauza tensiunii lor neregulate.
Acesti pacienți evoluează adesea spre hipertensiune arterială completă în câțiva ani, dar pot rămâne nediagnosticați și netratați până când au simptome evidente.
Dacă fiabilitatea testului ca instrument de depistare este confirmată de studii suplimentare și dacă FDA îl aprobă, acești pacienți nu vor mai fi nevoiți să aștepte până la apariția simptomelor pentru a începe să ia măsurile preventive necesare, inclusiv să se supună unei monitorizări mai frecvente pentru a-și proteja sănătatea.