SAT / ACT Prep Online Guides and Tips

Dacă vă pregătiți pentru examenul AP Biology, atunci probabil că petreceți destul de mult timp studiind structura celulară. Dar păstrarea tuturor structurilor în ordine și înțelegerea funcției fiecăreia dintre ele poate fi derutantă!

De aceea, vă despărțim structurile celulare, începând cu reticulul endoplasmatic, sau RE. În acest articol, vă vom învăța tot ce trebuie să știți despre reticulul endoplasmatic, inclusiv cum funcționează acesta în celulă. Vom detalia chiar și diferențele dintre reticulul endoplasmatic dur și reticulul endoplasmatic neted!

Pregătiți? Atunci să începem!

O introducere rapidă în structura celulară

Reticulul endoplasmatic este o parte esențială a unei celule. La orele de biologie ați învățat, probabil, că celulele sunt elementele constitutive ale tuturor formelor de viață… inclusiv ale oamenilor! Evident, acest lucru face ca celulele să fie super importante, motiv pentru care este, de asemenea, important să înțelegem cum funcționează.

Pentru că plantele și animalele sunt creaturi complexe, structura unei celule este și ea complexă. Fiecare celulă este alcătuită din multe părți individuale, fiecare dintre ele având o funcție în cadrul celulei însăși! Unele ajută la păstrarea tuturor lucrurilor într-un singur loc (cum ar fi membrana celulară), unele produc energie pentru a alimenta celula (mitocondriile) și există chiar părți care ajută la menținerea celulei curate (lizozomii)!

Aceste structuri diferite care se găsesc în interiorul celulelor se numesc organite. Reticulul endoplasmatic este un organit care poate fi găsit atât în celulele eucariote, cât și în cele procariote. Rețineți doar că nu toate celulele au reticul endoplasmatic! De exemplu, globulele roșii nu au reticul endoplasmatic, chiar dacă acestea sunt o parte importantă a biologiei animale.

Definirea reticulului endoplasmatic

Reticulul endoplasmatic este definit ca un organit care este alcătuit dintr-o serie de membrane fosfolipidice. De fapt, membranele care alcătuiesc reticulul endoplasmatic pot reprezenta jumătate din structura membranară totală a unei celule la celulele animale! Aceste membrane se numesc cisterne, au forma unor tuburi sau saci și sunt continue cu membrana externă a nucleului celulei. Acesta este un mod elegant de a spune că reticulul endoplasmatic este atașat de nucleul însuși.

Funcția reticulului endoplasmatic

Acum să vorbim puțin mai mult despre modul în care funcționează reticulul endoplasmatic.

În general, reticulul endoplasmatic ajută la sinteza, plierea, modificarea și transportul proteinelor și lipidelor. Reticulul endoplasmatic face acest lucru prin intermediul ribozomilor care sunt atașați de pereții membranei sale. (Vom vorbi mai multe despre cum funcționează acest lucru puțin mai târziu). De asemenea, reticulul endoplasmatic stochează calciu și îl eliberează atunci când celula are nevoie de el. De fapt, multe dintre proteinele și lipidele fabricate de reticulul endoplasmatic sunt folosite de alte organite din celulă.

Unul dintre cele mai bune moduri de a înțelege – și de a ne aminti! – ce face reticulul endoplasmatic este să ne gândim la el ca la o fabrică. Într-o fabrică, oamenii iau materii prime și le transformă în ceva nou și utilizabil, pe care apoi le expediază către alte magazine, producători și furnizori din întreaga lume. La fel ca o fabrică din lumea reală, reticulul endoplasmatic construiește „produsele” de care o celulă are nevoie pentru a funcționa, apoi le „expediază” acolo unde trebuie să ajungă, când trebuie să ajungă acolo.

CFCF/Wikimedia Commons

Aspectul reticulului endoplasmatic

Acum arată reticulul endoplasmatic, mai exact? Ei bine, vă amintiți labirinturile pe care le puteați găsi în cărțile de colorat când erați copil? Reticulul endoplasmatic seamănă foarte mult cu acesta! Cisternele se întind și se îndepărtează de nucleul celular într-o serie de falduri și tuburi și se întind de-a lungul celulei aproape ca un sistem de autostrăzi.

Atunci când vă uitați la o diagramă celulară, căutați structura asemănătoare unui labirint care este atașată de nucleul celular. Acesta este reticulul endoplasmatic!

Ați putea observa că diagramele celulare ilustrează adesea unele zone ale reticulului endoplasmatic cu umflături, în timp ce alte secțiuni par netede. Acest lucru se datorează faptului că reticulul endoplasmatic este de fapt alcătuit din două bucăți: reticulul endoplasmatic aspru și reticulul endoplasmatic neted. Cunoașterea modului în care funcționează aceste zone diferite este importantă pentru a înțelege funcția reticulului endoplasmatic ca întreg.

CFCF/Wikimedia Commons

Reticulul endoplasmatic aspru

Reticulul endoplasmatic aspru, sau RER, își primește numele de la ribozomii încorporați în suprafața sa… care îl fac să arate aspru! Reticulul endoplasmatic aspru este situat cel mai aproape de nucleu – de fapt, este atașat de învelișul nuclear – astfel încât moleculele se pot mișca direct între membrane.

Ribosomii care sunt atașați de pereții reticulului endoplasmatic aspru funcționează la fel cum ar funcționa ribozomii liberi. Aceasta înseamnă că ei sintetizează proteine, care furnizează energia necesară pentru ca o celulă să funcționeze. Procesul de creare a proteinelor se numește traducere.

După ce ribozomii au sintetizat o proteină, ei sunt „etichetați” cu o destinație finală specifică. Unele proteine sunt trimise la aparatul Golgi, în timp ce altele sunt secretate în exteriorul celulei sau păstrate în interiorul membranei reticulului endoplasmatic dur propriu-zis.

Există anumite proteine care sunt trimise în spațiul din interiorul reticulului endoplasmatic dur. Acest spațiu, care se mai numește și lumen, este locul în care anumite proteine sunt pliate, modificate și asamblate. Unora dintre aceste proteine li se vor adăuga grupe de zahăr pentru a forma glicoproteine. De asemenea, unele dintre aceste noi proteine vor fi transportate în afara reticulului endoplasmatic, în timp ce altele vor rămâne în interiorul reticulului endoplasmatic pentru a îndeplini funcții acolo.

Lumenul este, de asemenea, locul în care reticulul endoplasmatic își face „controlul calității”. Atunci când în lumen se acumulează proteine pliate greșit sau altfel incorecte, se declanșează răspunsul proteinelor nepliate (sau UPR). Acesta îi spune celulei să reducă cantitatea de proteine pe care o produce, îmbunătățind în același timp capacitatea de pliere a proteinelor de către reticulul endoplasmatic. Dacă problema nu se corectează de la sine, se declanșează apoptoza, sau moartea celulară programată.

O notă super tare: ribozomii reticulului endoplasmatic dur nu sunt atașați permanent de membrana însăși. Asta înseamnă că noi ribozomi se pot desprinde și atașa în funcție de proteinele de care are nevoie celula!

CFCF/Wikimedia Commons

Reticulul endoplasmatic neted

Spre deosebire de reticulul endoplasmatic rugos, reticulul endoplasmatic neted nu are niciun ribozom atașat la el. Acest lucru îl face să pară neted – și de aici îi vine și numele!

Funcția reticulului endoplasmatic neted este aproape exclusiv de a produce lipide, cum ar fi fosfolipidele și colesterolul. Modul în care sunt utilizate aceste lipide depinde de tipul de celulă. Lipidele pot fi folosite pentru a crea noi membrane celulare, pentru a crea hormoni și pentru a stoca energie.

Reticulul endoplasmatic neted ajută, de asemenea, la detoxifierea celulei prin transformarea substanțelor chimice organice toxice în produse mai sigure, solubile în apă. Fapt amuzant: atunci când sunt prezente o mulțime de toxine, reticulul endoplasmatic neted își poate dubla suprafața pentru a ajuta la eliminarea lor. Acesta va reveni apoi la dimensiunea normală după ce toxinele au fost eliminate. Celulele hepatice au cantități mari de reticul endoplasmatic neted tocmai în acest scop!

În cele din urmă, există un tip de reticul endoplasmatic neted specializat numit reticul sarcoplasmatic. Reticulul sarcoplasmatic se găsește în celulele musculare și este folosit pentru a stoca ionii de calciu de care mușchii au nevoie pentru a funcționa. Atunci când mușchii se confruntă cu o activitate susținută, reticulul sarcoplasmatic poate elibera ionii de calciu depozitați pentru a ajuta mușchii să funcționeze.

Resurse suplimentare

Dacă ați citit acest ghid și totuși doriți să aflați mai multe despre cum funcționează reticulul endoplasmatic, iată alte câteva resurse pe care le puteți consulta.

Khan Academy

Khan Academy are tone de resurse gratuite pe tot felul de subiecte, inclusiv structura celulară. Videoclipul lor despre reticulul endoplasmatic este foarte util și au și articole despre acesta pe site-ul lor.

Societatea Britanică pentru Biologie Celulară

Societatea Britanică pentru Biologie Celulară este o organizație britanică non-profit dedicată avansării cercetării în domeniul biologiei celulare, care include schimbul de cunoștințe și informații. Unul dintre modurile în care fac acest lucru este prin intermediul materialelor educaționale, pe care le împărtășesc pe site-ul lor. Portalul lor softCell e-Learning are tone de informații bune despre toate organitele unei celule, inclusiv despre reticulul endoplasmatic.

CrashCourse

Cine a spus că studiul trebuie să fie plictisitor? Canalul CrashCourse de pe YouTube – găzduit de nimeni alții decât John și Hank Green de la faimoșii VlogBrothers – are ca scop crearea de conținut educațional distractiv și informativ. Seria lui Hank despre celulele animale este o resursă excelentă, iar cel de-al patrulea videoclip din serie (Eukaryopolis!) vă oferă o prezentare generală a reticulului endoplasmatic.

Ce urmează?

Necesitați să vă perfecționați mai mult decât reticulul endoplasmatic înainte de a aborda examenul AP Biology? Apucarea unui caiet de lucru sau a unui manual ar putea fi cel mai bun pariu. Iată o listă curatoriată a celor mai bune cărți AP Biology pentru a vă ajuta să studiați mai mult și mai inteligent.

Dacă vă simțiți copleșit de examenul AP Biology, nu sunteți singur. Există o mulțime de elevi care consideră acest test dificil! De aceea, am alcătuit un ghid complet de recapitulare AP Biology. Acesta descompune toate subiectele care ar putea apărea la examen, astfel încât să vă puteți da seama exact ce trebuie să studiați. (De asemenea, include și câteva sfaturi de studiu grozave!)

Cel mai bun mod de a-ți da seama dacă ești pregătit pentru testul AP Biology este să dai un examen de practică. Iată o listă cu fiecare test de practică AP Biology disponibil. Și cea mai bună veste? Sunt gratuite!

Ai prieteni care au și ei nevoie de ajutor cu pregătirea pentru test? Distribuie acest articol!

.