Ideea unor dinozauri încă în viață a captat imaginația publicului de mai bine de un secol.
Arthur Conan Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes, a publicat în 1912 un roman intitulat „Lumea pierdută”, plasat în jungla îndepărtată din Venezuela, unde dinozaurii încă supraviețuiesc în timpurile moderne. Filme precum „Jurassic Park” și „Land of the Lost”, care are premiera vineri, au fost inspirate de viziunea lui Conan Doyle – de fapt, continuarea filmului „Jurassic Park” a fost intitulată „The Lost World.”
Filmul de animație „Up” (în prezent nr. 1 în box office) are loc, de asemenea, în această lume pierdută, intriga implicând descoperirea unui dinozaur necunoscut, multicolor.
Pentru cei mai mulți dintre noi, ficțiunea este suficient de bună. Cu toate acestea, unii cred că dinozaurii gigantici există și astăzi, doar că nu sunt la îndemâna dovezilor științifice.
Monștrii lacurilor
Există sute de lacuri care adăpostesc reputați monștri în întreaga lume, de la Loch Ness din Scoția la Lacul Okanagan din Canada, de la Lacul Champlain din America la Lacul Nahuel din Argentina.
Explicațiile pentru astfel de monștri includ dinozauri și animale asemănătoare dinozaurilor. Credincioșii și cercetătorii se întreabă ce altceva ar putea fi atât de mare și să explice aparițiile.
Mulți cred că rapoartele despre monștrii din lacuri și din mare pot fi „explicate” ca fiind animale precum plesiosaurul (o reptilă acvatică cu gât lung care ajungea la 12 metri lungime) sau ihtiozaurul (shonisaurus sikanniensis), care erau la fel de mari ca un submarin.
Mokele-Mbembe
În junglele îndepărtate ale Africii centrale, poveștile băștinașilor vorbesc despre o creatură asemănătoare unui dinozaur despre care se spune că ar avea până la 35 de picioare lungime, cu o piele gri-maronie și un gât lung și flexibil. Mulți cred că trăiește în peșteri pe care le sapă în malurile râurilor și se hrănește cu elefanți, hipopotami și crocodili.
Roy Mackal, un biolog pensionar de la Universitatea din Chicago care a condus două expediții în căutarea lui Mokele-Mbembe, crede că descrierile creaturii sugerează „un mic dinozaur sauropod.”
În ciuda a mai mult de două duzini de căutări ale „dinozaurului viu” încă de anul trecut, dovezile sunt insesizabile. Nu există fotografii sau filme cu creatura, nu există oase sau dinți, nu există dovezi dincolo de povești și anecdote.
Surprinzătorul adevăr
Desigur defectul fatal al ideii că dinozaurii uriași încă se ascund în jungle îndepărtate sau în lacuri reci și adânci este că toate dovezile sugerează că aceștia au dispărut în urmă cu aproximativ 65 de milioane de ani. Multe dintre lacurile despre care se spune că ascund dinozauri au fost create abia acum aproximativ 10.000 de ani.
Dacă dinozaurii ar fi existat până mult mai recent – să zicem, în timpul administrației Nixon sau chiar pe vremea lui Shakespeare – probabilitatea existenței câtorva dinozauri uriași rămași singuri ar putea fi plauzibilă. Dar 65 de milioane de ani este o perioadă lungă de timp pentru ca dinozaurii uriași să trăiască și să moară fără să lase fosile recente.
Și totuși, din punct de vedere științific, nu toți dinozaurii au dispărut. Cei mai mulți dintre noi vedem dinozauri în fiecare zi, iar unii oameni chiar îi au în casele lor. Păsările sunt versiunea modernă a dinozaurilor, deși să-i vezi pe Will Ferrell sau Jeff Goldblum fugind îngroziți de un porumbel care se apropie, pur și simplu nu este foarte dramatic.
- Cei 10 monștri preferați ai noștri
- Galerie: Desenarea dinozaurilor
- Știri despre dinozauri, informații & Imagini
Benjamin Radford este redactor-șef al revistei de știință Skeptical Inquirer. Cărțile, filmele și alte proiecte ale sale pot fi găsite pe site-ul său. Rubrica sa Bad Science apare în mod regulat pe LiveScience.
Știri recente
.