Incidența regenerării adenoidale după adenoidectomie și efectul acesteia asupra simptomelor nazale persistente

Obiectivul studiului este de a evalua eficacitatea adenoidectomiei la copii, să evalueze ratele de recreștere adenoidală și să afle dacă recreșterea țesutului adenoidal afectează simptomele nazale persistente după operație. Un studiu prospectiv a fost realizat în perioada 2005-2007. Criteriile de includere a pacienților în studiu au fost țesutul adenoid hipertrofic și obstrucția nazală persistentă moderată sau severă. O sută cincizeci de copii au fost supuși unei adenoidectomii folosind o tehnică consecventă și control vizual. Rezultatele urmăririi pe termen mediu au fost efectuate la 12-24 de luni (perioada medie de urmărire a fost de 17,1 luni) după operație, realizând fibroscopia transnasală și completând chestionarul. Un total de 104 (69,3%) din 150 de pacienți chestionați. Părinții copiilor au răspuns la întrebările care au fost utilizate pentru evaluarea subiectivă a simptomelor și pentru a stabili istoricul obstrucției nazale și al infecției tractului respirator superior al pacientului înainte de operație. Intervalul de vârstă a fost cuprins între 3 și 15 ani, dintre care, 68 (65,3%) dintre ei au fost supuși unei fibroscopii transnasale. S-a înregistrat o reducere semnificativă a simptomelor pe care le prezentau copiii înainte de operație: au existat 5,8% pacienți cu obstrucție nazală după operație, în timp ce incidențele infecțiilor căilor respiratorii superioare au scăzut de la 79,8 la 7,7% după operație (P < 0,001). Optzeci și șase (82,7%) de părinți au considerat că bunăstarea copilului lor „s-a îmbunătățit” și au fost „mulțumiți” de rezultate. Examinările de fibroscopie transnasală au identificat o oarecare regenerare a țesutului adenoidal în 13 cazuri (19,1%), doar în 3 cazuri demonstrându-se o regenerare adenoidală de gradul 1. Recreșterea adenoidală a fost corelativă cu vârsta pacienților (P = 0,048) și cu numeroasele tratamente postoperatorii cu antibiotice (P = 0,032). Adenoizii rareori regenerează după operație, iar acolo unde au existat urme de țesut adenoidal, acesta nu s-a manifestat clinic. Obstrucția nazală după adenoidectomie este de origine rinogenă, nu este cauza adenoidelor mărite. Recreșterea adenoidală apare mai des la copiii cu vârsta mai mică de cinci ani și la acei pacienți care au fost tratați postoperator cu antibiotice în numeroase rânduri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.