Impactul castorilor asupra peștilor

Impactul pe care castorii l-ar putea avea asupra stocurilor de pește, și în special asupra populațiilor de somon, a devenit o preocupare tot mai mare pentru unii pescari din întreaga țară. Deși situl Scottish Beaver Trial de la Knapdale, Mid-Argyll, nu conține populații de somon, este important pentru partenerii Scottish Beaver Trial să abordeze această preocupare.

1. Castorii mănâncă pește?

Nu, acesta este un mit comun. Castorii nu mănâncă pește – ei sunt complet vegetarieni, preferând o dietă de plante acvatice, ierburi, ierburi și arbuști în lunile de vară, iar iarna fiind luați mai mulți copaci și arbuști lemnoși.

2. Ce îngrijorări există cu privire la potențialul impact pe care castorii l-ar putea avea asupra peștilor?

Câteva persoane sunt îngrijorate că activitățile castorilor (de ex. crearea de baraje) ar putea avea un impact negativ asupra unor specii de pești migratori sălbatici, mai ales asupra somonului de Atlantic, și că, prin urmare, acest lucru ar putea avea un impact dăunător asupra populațiilor de somon sălbatic din Scoția.

3. De ce castorii construiesc baraje?

Castorul este un animal semi-acvatic, petrecându-și cea mai mare parte a vieții în apă sau aproape de apă. Ei preferă să locuiască în cursuri de apă liniștite sau cu mișcare lentă, care sunt suficient de adânci pentru a le permite să aibă acces atât la adăposturile lor, cât și la vizuini sub apă, precum și să scape de prădători prin scufundări. De obicei, barajele sunt construite doar atunci când nivelul apei este prea scăzut pentru a permite accesul în siguranță la adăposturi, vizuini sau zone de hrănire.

Barajele sunt construite din sedimente acumulate și lemn tăiat și, în medie, au o lungime mai mică de 10 metri și o înălțime de 1,5 metri. Apa pătrunde prin baraj și, atunci când este suficient de adâncă în spatele barajului, se va revărsa și va curge și în jurul laturilor barajului.

4. Cât de des construiesc castorii baraje?

În medie, doar aproximativ 10% din teritoriile castorilor din peisajele comparabile din Norvegia conțin baraje (Parker & Cock Rønning, 2007 și Duncan Halley com. pers.). Acesta este un mediu ideal pentru castor.

5. Este Scoția un caz special în ceea ce privește castorii și somonul?

În calitate de țară care a reintrodus cu succes castorii alături de populațiile de somon existente, Norvegia poate acționa ca o comparație utilă. Populațiile de castori din estul, mijlocul și nordul Norvegiei (adică tot arealul din afara sud-estului) provin în întregime din reintroduceri, fiind astfel comparabile cu reintroducțiile din alte părți. Există populații de castori bine stabilite în cinci dintre primele zece râuri de pescuit de somon (în funcție de greutatea capturilor) din Norvegia (Gaula, Orkla, Namsen, Numedalslågen și Drammenselva; șase dacă se include Tanaelva (parțial în Finlanda). Castorii sunt prezenți pe aceste râuri de zeci de ani și pe multe altele unde se găsesc populații de somon și păstrăv. Somonii pot să se reproducă și se reproduc în mici afluenți ai multora dintre aceste râuri, iar în Norvegia nu există percepția unei probleme cauzate de castori. Lipsa cercetărilor privind barajele de castor în legătură cu stocurile de salmonide din Norvegia este o funcție a lipsei generale de percepție a unei probleme, fie în rândul cercetătorilor, fie în rândul autorităților sau chiar al pescarilor.

6. Pot barajele de castor să blocheze migrația somonului?

Există foarte puține cercetări științifice în acest domeniu. În lucrarea lor din 2007, Mitchell și Cunjak au sugerat, dar nu au dovedit, că un grup de baraje de castor studiate în Canada ar fi putut reduce mișcările somonilor și reproducerea pe lângă ele în unii ani, dar nu și în alții.

Parteneriatul Scottish Beaver Trial consideră că, dacă activitatea castorilor ar fi fost considerată un impact negativ asupra unei specii atât de importante din punct de vedere economic cum este somonul de Atlantic, atunci acest lucru ar fi fost cunoscut de mulți ani și, ulterior, ar fi existat o mare cantitate de cercetări și un management activ în această privință. Astfel de cercetări și gestionare lipsesc, deoarece acest lucru nu este perceput ca o problemă în țările în care castorii și somonii coexistă. Castorii au fost reintroduși cu succes în alte 24 de țări europene și au coexistat cu peștii, inclusiv cu somonul, timp de milenii.

7. Ce impact au activitățile castorilor asupra populațiilor de pești?

În analiza lor din 2001 a influenței castorilor asupra peștilor, Collen & Gibson a realizat un rezumat al posibilelor consecințe pentru pești ale activităților castorilor:

Efecte pozitive posibile:

• Habitat creat pentru pești mai mari, oferind oportunități de pescuit.
• Acoperișul de resturi oferit de adăposturile de castor și de ascunzătorile de hrană poate atrage unele specii de pești (de exemplu, salmonide și bibanii)
• Efectele hidrologice sunt stabilizate, astfel încât se diminuează afânarea albiei și eroziunea malurilor. Fluxurile mai stabile ale cursurilor de apă sunt benefice pentru producția de nevertebrate și pești.
• Stabilizarea și încălzirea temperaturii apei ar putea crește productivitatea (peștilor) în cursurile de apă rece.
• În cursurile de apă cu încărcătură mare de sedimente, sedimentele vor fi reținute în bazinul de retenție (iazul de castori).
• Materia organică grosieră, sub formă de particule și dizolvată este crescută în iaz, oferind hrană pentru nevertebrate, prin căi fungice și microbiene.
• Se pot genera nutrienți, crescând fertilitatea iazului și a tronsoanelor din aval.
• Aciditatea poate fi redusă, iar aluminiul poate fi imobilizat.
• Barajul colectează detritusul organic și oferă un substrat pentru nevertebratele de tip lotic (apă curgătoare), furnizând hrană pentru peștii din aval.
• În iaz pot fi asigurate refugii în anumite momente.

Efecte negative posibile:

• Migrația în amonte poate fi împiedicată (baraje mai mari; baraje deasupra canalelor de scurgere care au fost bariere parțiale).

Scottish Beaver Trial comentează cu privire la efectul de mai sus. Rețineți totuși că:

(i) Aproape toate cercetările disponibile în prezent provin din America de Nord și majoritatea sugerează că atât salmonidele adulte, cât și cele tinere se găsesc atât deasupra, cât și sub barajele de castor.

(ii) În studiul lor norvegian, Parker și Rønning (2007) au concluzionat că prezența castorilor este probabil să aibă un impact negativ nesemnificativ asupra reproducerii păstrăvului de mare și a somonului. Barajele de castor considerate de proprietarul terenului ca fiind o problemă, indiferent de motiv, sunt în general îndepărtate; pe Numedalslågen, 5 din 14 proprietari de terenuri au îndepărtat barajele cel puțin o dată în cei 46 de ani de la restabilirea castorilor, deși niciodată pentru că s-a considerat că acestea împiedicau deplasarea salmonidelor. Se consideră că această practică nu reprezintă o problemă pentru populațiile de castori.

(iii) Salmon & Trout Association (2008) a declarat: „Cercetările sugerează că opinia conform căreia barajele de castor sunt în mod obișnuit impracticabile pentru ca speciile anadrome să le traverseze este acum de nezdruncinat.”

• Încălzirea temperaturilor apei poate fi dăunătoare în unele habitate marginale pentru peștii de apă rece.
• Locurile de reproducere pot fi inundate și înnămolite.

Scottish Beaver Trial comentează efectul de mai sus. Rețineți totuși că:

(i) Singurele cercetări disponibile în prezent provin toate din America de Nord și reprezintă o problemă potențială doar în zonele cu facilități limitate de reproducere și densitate mare a castorilor.

(ii) Invers, efectele de baraj ale castorilor pot crea zone de reproducere suplimentare în cursurile de apă cu încărcături mari de nămol existente.

• Căldura temperaturilor apei poate fi dăunătoare pentru peștii de apă rece.
• Compoziția și interacțiunile peștilor se pot schimba, astfel încât să predomine specii mai puțin dorite pentru pescuitul cu undița.
• Se pot crea habitate pentru prădătorii aviari, mamifere sau piscine, cu efecte negative asupra speciilor de pești dorite.

Concluzii:

1. Există puține dovezi științifice care să sugereze că barajele de castor afectează în mod semnificativ populațiile de somon de Atlantic
2. În cursurile de apă mici ușor de barat, activitatea castorilor poate modifica caracteristicile habitatului și poate modifica comunitățile de pești prezente (Rosell et al, 2005).
3. Activitatea castorilor are potențialul de a oferi atât efecte pozitive, cât și negative pentru speciile de pești, inclusiv pentru salmonide (Collen & Gibson, 2001).
4. Este pe deplin adecvat să se compare interacțiunile dintre castor și pești din Norvegia cu cele care pot fi observate în Scoția.
5. Dacă activitatea castorului ar avea un impact negativ asupra unei specii atât de importante din punct de vedere economic cum este somonul de Atlantic, atunci acest lucru ar fi fost cunoscut de mulți ani și, ulterior, ar exista o mare cantitate de cercetări și un management activ în această privință. Astfel de cercetări și gestionare lipsesc deoarece acest lucru nu este perceput ca o problemă în țările în care castorii și somonul coexistă.
6. În conformitate cu competențele lor legale (Salmon and Freshwater Fisheries (Consolidation) (Scotland) Act 2003), Salmon boards au competența de a menține deschise rutele de migrație ale somonului prin „.îndepărtarea obstacolelor și a obstacolelor”. Acest lucru înseamnă că vor putea gestiona sau elimina orice baraj de castor pe care îl consideră un obstacol în calea migrației somonilor. Este puțin probabil ca astfel de acțiuni să aibă vreun impact asupra populațiilor de castori.
7. Partenerii Scottish Beaver Trial vor continua să mențină o legătură pozitivă cu toate părțile interesate în ceea ce privește procesul Knapdale, inclusiv cu reprezentanții comunității de pescari.

Documentul a fost pregătit de
Simon Jones
Managerul proiectului Scottish Beaver Trial
Scottish Wildlife Trust
Units 5 – 7 Napier Way
Cumbernauld G68 0EH
Tel: 01236 617113
Mobil: 07920 468556
Email: [email protected]

Recunoștințe: Dr. Duncan Halley
Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii
Adresa poștală:
NO-7485 Trondheim
NORVEGIA
Adresa de livrare/vizită:
Tungasletta 2
NO-7047 Trondheim
NORVEGIA
Tel: +47 73 80 14 49
Email: [email protected]

Parker, H. și Rønning, Ø, C. (2007) Low potential for restraint of anadromous salmonid reproduction by beaver Castor fiber in the Numedalslågen river catchment, Norway. River Research and Applications 23: 752-762

Mitchell, S.C. și Cunjak, R.A. (2007) Stream flow, salmon and beaver dams: roles in the construction of stream fish communities within an an anadromous salmon dominated stream. Journal of Animal Ecology 76: 1062-1074.

Collen, P. și Gibson, R.J (2001) The general ecology of beavers (Castor spp.), as related to their influence on stream ecosystems and riparian habitats, and the subsequent effects on fish – a review. Reviews in Fish Biology and Fisheries 10: 439-461.

Gray, J. (2008) Briefing Paper – reintroducing Beavers into the UK. Salmon & Trout Association http://www.salmon-trout.org/issues_new_briefing_papers.asp

Rosell, F., Bozser, O., Collen, P., și Parker, H. (2005) Impactul ecologic al castorilor Castor fiber și Castor canadensis și capacitatea lor de a modifica ecosistemele. Mammal Review 2005, nr. 3&4, 248-276

.