21 martie 2012 (CIDRAP News) – Mai mult de 90% dintre infecțiile sinusale sunt cauzate de viruși și nu ar trebui tratate cu antibiotice, o practică obișnuită care poate crește rezistența bacteriană la medicamente, a declarat Societatea Americană de Boli Infecțioase (IDSA) în noile orientări publicate astăzi.
Aproape una din șapte persoane este diagnosticată cu o infecție a sinusurilor în fiecare an, iar astfel de infecții reprezintă al cincilea motiv principal pentru prescrierea de antibiotice, a declarat IDSA în publicarea primelor sale orientări oficiale pe această temă. Dar 90% până la 98% din cazuri sunt cauzate de viruși, care nu sunt deranjați de antibiotice, a precizat aceasta.
„Nu există un test simplu care să determine cu ușurință și rapid dacă o infecție sinusală este virală sau bacteriană, așa că mulți medici prescriu antibiotice „pentru orice eventualitate””, a declarat Anthony W. Chow, MD, președintele grupului de experți pentru ghiduri, într-un comunicat de presă al IDSA.
„Cu toate acestea, dacă infecția se dovedește a fi virală – așa cum sunt cele mai multe – antibioticele nu vor ajuta și, de fapt, pot provoca daune prin creșterea rezistenței la antibiotice, expunând pacienții la efecte secundare ale medicamentelor în mod inutil și adăugând costuri”, a spus Chow, care este profesor emerit de boli infecțioase la Universitatea British Columbia din Vancouver.
O infecție a sinusurilor, numită rinosinuzită acută, este o inflamație a pasajelor nazale și sinusale care poate provoca o presiune inconfortabilă de o parte și de alta a nasului și poate dura săptămâni întregi, se arată în declarația IDSA. Cele mai multe cazuri se dezvoltă în timpul sau după o răceală sau o altă infecție a căilor respiratorii superioare, dar alți factori, cum ar fi alergenii și iritanții din mediul înconjurător, pot juca un rol.
În ceea ce IDSA numește o schimbare majoră față de recomandările mai vechi, ghidurile solicită tratarea infecțiilor bacteriene ale sinusurilor cu amoxicilină-clavulanat în loc de standardul actual de îngrijire, amoxicilina. „Adăugarea de clavulanat ajută la depășirea rezistenței la antibiotice prin inhibarea unei enzime care descompune antibioticul”, se arată în comunicat.
De asemenea, Chow a spus că această schimbare a fost determinată în parte de utilizarea frecventă a vaccinurilor pneumococice, care au schimbat tiparul bacteriilor care provoacă infecții sinusale.
Ghidul îi sfătuiește, de asemenea, pe medici să nu folosească alte antibiotice utilizate în mod obișnuit, inclusiv azitromicina, claritromicina și trimetoprim-sulfametoxazol, din cauza creșterii rezistenței la medicamente.
Grupul de 11 membri care a elaborat ghidurile a folosit sistemul GRADE (Grading of Recommendations, Assessment, Development, and Evaluation), care este conceput pentru a evalua mai clar calitatea dovezilor și puterea recomandărilor, a declarat IDSA. Liniile directoare menționează că studiile controlate randomizate la care se face referire în liniile directoare anterioare adesea nu fac diferența între cauzele bacteriene și virale ale infecției și, prin urmare, este posibil să nu ofere cele mai bune recomandări.
„Acestea sunt primele ghiduri privind rinosinuzita bazate pe dovezi care utilizează sistemul GRADE”, a declarat în declarație Thomas M. File, Jr, MD, co-autor al ghidurilor. El a precizat că ghidurile indică în mod clar calitatea dovezilor pentru fiecare recomandare. File este președintele Secției de boli infecțioase de la Northeast Ohio Medical University, Rootstown, Ohio.
Liniile directoare spun că o infecție sinusală este probabil să fie bacteriană și trebuie tratată cu antibiotice dacă simptomele durează 10 zile sau mai mult fără să se amelioreze sau dacă sunt severe sau se agravează.
În timp ce majoritatea ghidurilor anterioare au recomandat 10 până la 14 zile de tratament cu antibiotice pentru infecțiile bacteriene, IDSA spune că 5 până la 7 zile este suficient de mult timp pentru a trata astfel de infecții fără a promova rezistența. Dar un tratament de 10 până la 14 zile este în continuare considerat adecvat pentru copii.
IDSA sfătuiește, de asemenea, că:
- Atât pentru infecțiile sinusale virale, cât și pentru cele bacteriene, decongestionantele și antihistaminicele nu sunt de ajutor și pot înrăutăți simptomele. Steroizii nazali pot ajuta la ameliorarea simptomelor la persoanele care au infecții sinusale și un istoric de alergii.
- Irigarea nazală cu o soluție sterilă – spray-uri, picături sau lichid – poate ajuta la ameliorarea unor simptome, dar este posibil ca acest lucru să nu fie util la copii, deoarece este mai puțin probabil ca aceștia să tolereze disconfortul tratamentului.
Sunt disponibile foarte puține informații cu privire la procentul de infecții ale sinusurilor care sunt tratate cu antibiotice, a declarat Chow pentru CIDRAP News prin e-mail.
Într-un sondaj național din SUA din 2006, 81% dintre adulții cu simptome de sinuzită au primit un antibiotic, a spus el, adăugând: „Propria mea estimare conservatoare este de 50%-60%. Cu toate acestea, având în vedere că doar 2%-10% dintre pacienții care se prezintă la cabinetul unui medic au probabil o infecție bacteriană, acest lucru este încă foarte excesiv”.
Chow a comentat că terapia antivirală pentru infecțiile respiratorii superioare „se află la început și se adresează în primul rând infecțiilor care pun în pericol viața, cum ar fi gripa, meningita etc., și nu pentru infecții relativ autolimitate, cum ar fi răceala comună”. Accentul actual în tratament, a adăugat el, se pune pe odihnă adecvată, multe lichide și analgezice.
Chow AN, Benninger MS, Brook I, et al. IDSA clinical practice guidelines for acute bacterial rhinosinusitis in children and adults. Clin Infect Dis 2012 (publicare online 20 martie)
.