De ce formula „80% nutriție, 20% exerciții fizice” este o prostie

Cu câteva luni în urmă, am scris despre modul în care am „pensionat regula 80/20” – cea în care mâncați sănătos 80% din timp și vă permiteți să mâncați mai puțin sănătos 20% din timp. Deși intențiile din spatele acestei „reguli” sunt bune, consider că nu ajută întotdeauna cu gândirea de tip „totul sau nimic”/perfecționist. Unele persoane au răstălmăcit regula 80/20 ca să însemne: „Trebuie să fiu 100% perfect în timpul celor 80%, ca să pot să mă dau peste cap în timpul celor 20%”. În schimb, este mai simplu și mai puțin declanșator să spunem: „Nu trebuie să fii perfect pentru a fi sănătos.”

Iată o altă „Regula 80/20” care trebuie aruncată la coșul de gunoi – aceea că sănătatea este „80% nutriție, 20% exerciții fizice”

De ce „80% nutriție, 20% exerciții fizice” „are sens”

De multe ori, sintagma „80% nutriție, 20% exerciții fizice” este folosită în contextul pierderii în greutate. Ignorând faptul că, în prezent, nu există o metodă 100% sigură, eficientă, fiabilă și sustenabilă de pierdere permanentă în greutate și că echivalarea pierderii în greutate cu o sănătate îmbunătățită este problematică, dovezile arată că exercițiile fizice singure sunt o strategie ineficientă pentru a pierde în greutate.

Îmi plăcea acest videoclip de pe YouTube care ilustra această idee „nu poți fugi mai repede decât furculița ta” – în el, sunt doi bărbați – unul aleargă cu viteză maximă pe o bandă de alergare, în timp ce celălalt mănâncă pizza și bea sucuri. În timp ce tipul care aleargă pe banda de alergare suflă și trage aer în piept, anunțând periodic caloriile pe care banda de alergare afirmă că le-a ars, tipul care mănâncă pizza și sucuri spune că a mâncat deja de multe ori acea cantitate de calorii, în aceleași câteva minute.

Chiar și fără acest exemplu extrem, gândiți-vă la cât de des mâncăm față de cât de des facem exerciții fizice – cei mai mulți dintre noi mâncăm de cel puțin trei ori pe zi, în timp ce facem exerciții fizice mult mai puțin decât atât.

De ce „80% nutriție, 20% exerciții fizice” nu funcționează de fapt

Societatea noastră tinde să se sprijine foarte mult pe această idee de „responsabilitate personală” și „schimbare a stilului de viață” când vine vorba de sănătate. Acest lucru alimentează foarte mult stigmatul greutății și fobia față de grăsime – ideea că oamenii cu corpuri mai mari „și-au făcut asta singuri” și că există ceva „rău” sau „în neregulă” cu ei dacă nu încearcă să slăbească sau să „fie mai sănătoși”. Acesta este un healthism ca la carte, sau plasarea unei valori morale asupra căutării sănătății.

În realitate, avem mult mai puțin control asupra propriei noastre sănătăți decât credem. Deși cifrele exacte sunt necunoscute, CDC estimează că factorii sociali determinanți ai sănătății, cum ar fi discriminarea, venitul, mediul de viață și accesul la asistență medicală, reprezintă aproximativ 75% din sănătatea noastră, în timp ce comportamentele de sănătate reprezintă doar aproximativ 20%. Cu alte cuvinte, chiar dacă afirmația „80% nutriție, 20% exerciții fizice” ar fi adevărată, în realitate ar fi de fapt „16% nutriție, 4% exerciții fizice”.

‘80% #nutriție, 20% #exerciții fizice’? Mai degrabă 16% și 4%. Click To Tweet

Așa că, asta înseamnă că ar trebui să renunț la a fi sănătos?

Știu că pare contraintuitiv pentru un dietetician să minimalizeze impactul alimentației și al nutriției asupra sănătății. Adică, nu cumva eu dețin „secretul”? Nu ar trebui să fiu prima care să creadă că nutriția vindecă totul?

Scopul acestui articol nu este să renunțați la a mai mânca legume – totul contează.

În schimb, aș spune că mesajele de reținut din această postare sunt de trei feluri:

Dă-ți puțin răgaz când vine vorba de sănătate. Mâncarea, apa, exercițiile fizice, somnul etc. nu merită această putere.

Nu există o dietă perfectă și chiar dacă am descoperi cumva care este aceasta, mă îndoiesc foarte tare că ar fi răspunsul pentru a păcăli moartea. Sigur, implicarea în comportamente care promovează sănătatea ne poate face să ne simțim mai bine, dar ne poate face să ne simțim și mai rău din punct de vedere mental atunci când o ducem la extrem. Avem o singură viață – de ce să o petrecem numărând calorii, obsedându-ne de ceea ce conține/nu conține mâncarea sau stresându-ne dacă „am făcut suficient” când putem doar să ne bucurăm?

În aceeași ordine de idei, nu există un singur aliment care să vindece cancerul, să vă plătească ipoteca și să vă garanteze o viață lungă și fără boli. Alimentele sunt alimente. Deși unele alimente sunt asociate cu rezultate mai bune pentru sănătate decât altele, există atât de mulți alți factori care intervin în sănătate – nu sunteți o persoană „rea” dacă mâncați alimente mai puțin nutritive și nici nu există vreun aliment miraculos care să vă rezolve toate problemele.

Dacă sănătatea este o prioritate, trebuie să ne concentrăm mai mult asupra factorilor sociali determinanți.

Multe inițiative de sănătate publică, cum ar fi afișarea caloriilor pe panourile de meniu sau interzicerea tuturor băuturilor, cu excepția apei, în școlile publice, sunt, în cel mai bun caz, soluții de pansament sau pansamente de fereastră și, în cel mai rău caz, fac mai mult rău decât bine. Dacă ne pasă cu adevărat de sănătate (și ar trebui să precizez aici că asta nu te face o persoană rea dacă nu o faci), atunci trebuie să facem mai multă muncă pentru a reduce sărăcia, să luptăm pentru egalitate și să îmbunătățim accesul la îngrijire.

Să ne oprim cu Regulile 80/20, ok?

Până acum, am dezmințit două Reguli 80/20 – URMĂTOR!

#Sănătatea NU este 80% #nutriție, 20% exerciții fizice Click To Tweet