Constituția a împărțit guvernul în trei ramuri: legislativă, executivă și judecătorească. Aceasta a fost o decizie importantă, deoarece a conferit puteri specifice fiecărei ramuri și a stabilit ceva numit checks and balances. La fel cum sună fraza, scopul verificărilor și echilibrelor a fost acela de a se asigura că nicio ramură nu va putea controla prea multă putere și a creat o separare a puterilor. Iată câteva exemple despre modul în care diferitele ramuri lucrează împreună:
- Rama legislativă elaborează legi, dar președintele din ramura executivă se poate opune acestor legi cu un veto prezidențial.
- Rama legislativă elaborează legi, dar ramura judiciară poate declara aceste legi neconstituționale.
- Rama executivă, prin intermediul agențiilor federale, are responsabilitatea aplicării și administrării zilnice a legilor federale. Aceste departamente și agenții federale au misiuni și responsabilități care variază foarte mult, de la protecția mediului la protejarea granițelor națiunii.
- Președintele din ramura executivă poate să se opună prin veto unei legi, dar ramura legislativă poate anula acest veto cu suficiente voturi.
- Rama legislativă are puterea de a aproba nominalizările prezidențiale, de a controla bugetul și poate pune sub acuzare președintele și îl poate demite din funcție.
- Rama executivă poate declara ordine executive, care sunt ca niște proclamații care au forță de lege, dar ramura judiciară poate declara aceste acte neconstituționale.
- Rama judiciară interpretează legile, dar președintele nominalizează judecătorii Curții Supreme, judecătorii Curții de Apel și judecătorii tribunalelor districtuale care fac evaluările.
- Rama judecătorească interpretează legile, dar Senatul din cadrul ramurii legislative confirmă nominalizările președintelui pentru funcțiile judiciare, iar Congresul poate pune sub acuzare oricare dintre acești judecători și îi poate demite din funcție.
Vezi infograficul nostru „Ramuri ale guvernului” pentru a găsi controalele și echilibrele pe care le vezi ilustrate.