Competențe de comunicare în afaceri pentru manageri

Percepția socială este relativă, reflectând atât impresii pozitive, cât și negative despre oameni, bazate pe o serie de factori. Percepțiile noastre cu privire la oameni ne ajută să luăm decizii și să emitem judecăți pripite, dar pot duce, de asemenea, la concluzii părtinitoare sau stereotipate. Deși sunt adesea utilizați în mod interschimbabil, termenii utilizați pentru a descrie aceste erori de percepție – stereotip, prejudecată și discriminare – au semnificații și conotații diferite.

Stereotipurile sunt generalizări prea simplificate despre grupuri de oameni; stereotipurile pot fi bazate pe rasă, etnie, vârstă, sex, orientare sexuală – aproape orice caracteristică. Ele pot fi pozitive (de obicei atunci când se referă la propriul grup, cum ar fi atunci când femeile sugerează că au abilități soft mai bune), dar sunt adesea negative (de obicei față de alte grupuri, cum ar fi atunci când membrii unui grup rasial dominant sugerează că un grup rasial minoritar este periculos sau prost).

În ambele cazuri, stereotipul este o generalizare care nu ia în considerare diferențele individuale. După cum explică romanciera Chimamanda Ngozi Adichie într-o conferință TED Global intitulată „The Danger of a Single Story” (Pericolul unei singure povești), problema stereotipurilor nu este că acestea sunt greșite, ci că sunt incomplete. Adiechie este un povestitor prin excelență; cu umor bun și observație ascuțită, discursul ei ne face să conștientizăm erorile de zi cu zi și este un antidot puternic împotriva stereotipurilor.

Prejudecata se referă la credințele, gândurile, sentimentele și atitudinile pe care cineva le are despre un grup. O prejudecată nu se bazează pe experiențele cuiva; în schimb, este o prejudecată, care își are originea în afara experienței reale. În documentarul din 1970 Eye of the Storm (Ochiul furtunii), Jane Elliott ilustrează modul în care se dezvoltă prejudecățile. Documentarul arată cum definirea unei categorii de persoane ca fiind superioară (în acest caz, copiii cu ochi albaștri) duce la prejudecăți împotriva persoanelor care nu fac parte din categoria favorizată.

În timp ce prejudecata se referă la gândirea părtinitoare, discriminarea constă în acțiuni împotriva unui grup de persoane. Discriminarea se poate baza pe vârstă, rasă, religie, sănătate și alți indicatori. Discriminarea poate lua multe forme, de la practici nedrepte în materie de locuințe până la sisteme de angajare părtinitoare. Legislația privind egalitatea de șanse la angajare și aplicarea ei de către EEOC reprezintă o încercare de a preveni discriminarea la locul de muncă. Cu toate acestea, nu putem șterge discriminarea din cultura noastră doar prin adoptarea unor legi care să o elimine. Așa cum s-a făcut aluzie la discuția despre rasă, discriminarea este o problemă complexă care are legătură cu sistemele educaționale, economice, juridice și politice din societatea noastră.

Prejudecățile și discriminarea se pot suprapune și intersecta. Un domeniu de oportunitate deosebită este conștientizarea prejudecăților inconștiente. Într-un articol din Fast Company intitulat „How Unconscious Bias Affects Everything You Do” (Cum afectează prejudecățile inconștiente tot ceea ce faci), autorul Howard Ross relatează un exemplu clasic al modului în care marile orchestre au depășit prejudecățile sistemice la angajare pentru a obține o relativă egalitate de gen. Deși au existat o serie de factori care au contribuit (de exemplu, anunțarea audițiilor în loc să se bazeze doar pe invitații), factorul critic a fost implementarea audițiilor oarbe, în care evaluatorii nu au văzut muzicienii. Aspectul critic al acestui exemplu este că prejudecata nu a fost depășită decât atunci când li s-a cerut audienților să se descalțe înainte de a intra în zona de audiție. Înainte de aceasta, evaluatorii erau încă influențați în judecata lor de sunetul pantofilor unei persoane (de exemplu, sunetul pantofilor cu tocuri sau al pantofilor plat i-a determinat pe evaluatori să emită o judecată cu privire la sexul audiționerului).

Prejudecata inconștientă nu este limitată la o anumită industrie sau la un anumit gen. Ross notează că „Numai în ultimii 10 ani, peste 1.000 de studii au demonstrat în mod concludent că, dacă ești om, ai prejudecăți și că acestea au un impact asupra aproape fiecărei variații a identității umane: Rasa, sexul, orientarea sexuală, mărimea corpului, religia, accentul, înălțimea, dominanța mâinii etc.”. Concluzia: „Întrebarea nu este „avem prejudecăți?”, ci mai degrabă „care sunt ale noastre?””

Contribuie!

Îmbunătățiți această paginăÎnvățați mai mult