13 avantaje și dezavantaje ale metodelor de cercetare cantitativă

Cercetarea cantitativă utilizează instrumente matematice, statistice și computaționale pentru a obține rezultate. Această structură creează o concludență pentru scopurile studiate, deoarece cuantifică problemele pentru a înțelege cât de răspândite sunt.

Prin acest proces, cercetarea creează un rezultat proiectabil care se aplică la o populație generală mai mare.

În loc să ofere o imagine de ansamblu subiectivă, așa cum oferă cercetarea calitativă, cercetarea cantitativă identifică relații structurate de cauză și efect. Odată ce problema este identificată de către cei implicați în studiu, devin posibil de identificat și factorii asociați cu această problemă. Experimentele și sondajele sunt instrumentele principale ale acestei metode de cercetare pentru a crea rezultate specifice, chiar și atunci când sunt prezenți factori independenți sau interdependenți.

Acestea sunt avantajele și dezavantajele cercetării cantitative de luat în considerare.

Lista argumentelor pro ale cercetării cantitative

1. Colectarea datelor are loc rapid cu cercetarea cantitativă.
Pentru că punctele de date ale cercetării cantitative implică sondaje, experimente și colectarea în timp real, există puține întârzieri în colectarea materialelor de examinat. Aceasta înseamnă că informațiile studiate pot fi analizate foarte rapid în comparație cu alte metode de cercetare. Nevoia de a separa sistemele sau de a identifica variabilele nu este la fel de răspândită nici în cazul acestei opțiuni.

2. Eșantioanele cercetării cantitative sunt randomizate.
Realizarea cercetării cantitative utilizează un proces randomizat pentru a colecta informații, împiedicând pătrunderea prejudecăților în date. Acest caracter aleatoriu creează un avantaj suplimentar prin faptul că informațiile furnizate prin această cercetare pot fi apoi aplicate statistic la restul grupului de populație care face obiectul studiului. Deși există posibilitatea ca unele date demografice să fie lăsate pe dinafară în ciuda randomizării pentru a crea erori atunci când cercetarea este aplicată tuturor, rezultatele acestui tip de cercetare fac posibilă culegerea de date relevante într-o fracțiune din timpul pe care îl necesită alte metode.

3. Oferă informații fiabile și repetabile.
Rezultatele cercetării cantitative se validează prin oferirea de rezultate consistente atunci când aceleași puncte de date sunt examinate în condiții randomizate. Deși este posibil să primiți procente diferite sau variații ușoare în alte rezultate, informațiile repetitive creează fundamentul pentru certitudine în procesele de planificare viitoare. Întreprinderile își pot adapta mesajele sau programele pe baza acestor rezultate pentru a răspunde nevoilor specifice din comunitatea lor. Statisticile devin o resursă de încredere care oferă încredere în procesul de luare a deciziilor.

4. Vă puteți generaliza rezultatele cu ajutorul cercetării cantitative.
Problema cu alte tipuri de cercetare este că nu există niciun efect de generalizare posibil cu punctele de date pe care le adună. Informațiile cantitative pot oferi o imagine de ansamblu în loc de specificitate atunci când se analizează grupurile țintă, dar acest lucru face posibilă și identificarea subiecților de bază, a nevoilor sau a dorințelor. Fiecare constatare dezvoltată prin această metodă poate merge dincolo de grupul de participanți și se poate extinde la ansamblul demografic care este analizat prin această lucrare. Acest lucru face posibilă identificarea zonelor cu probleme înainte ca dificultățile să aibă șansa de a începe.

5. Cercetarea este anonimă.
Cercetătorii folosesc adesea date cantitative atunci când analizează subiecte sensibile din cauza anonimatului implicat. Oamenii nu sunt obligați să se identifice cu specificitate în datele colectate. Chiar dacă sondajele sau interviurile sunt distribuite fiecărei persoane, informațiile personale ale acestora nu ajung în formular. Această configurație reduce riscul unor rezultate false, deoarece unii participanți la cercetare se rușinează sau sunt deranjați de discuțiile pe marginea subiectului care îi implică.

6. Puteți efectua cercetarea de la distanță.
Cercetarea cantitativă nu necesită ca participanții să se prezinte la o anumită locație pentru a colecta datele. Puteți vorbi cu persoanele la telefon, puteți efectua sondaje online sau puteți folosi alte metode la distanță care permit ca informațiile să treacă de la o parte la alta. Deși numărul de întrebări pe care le puneți sau dificultatea lor poate influența numărul de persoane care aleg să participe, singurul factor de cost real pentru participanți implică timpul lor. Acest lucru poate face ca această opțiune să fie mult mai ieftină decât alte metode.

7. Informațiile de la un eșantion mai mare sunt folosite cu cercetarea cantitativă.
Cercetarea calitativă trebuie să folosească eșantioane de dimensiuni mici deoarece necesită puncte de date aprofundate care trebuie colectate de către cercetători. Acest lucru creează o resursă consumatoare de timp, reducând numărul de persoane implicate. Structura cercetării cantitative permite desfășurarea unor studii mai ample, ceea ce permite o mai bună acuratețe atunci când se încearcă crearea de generalizări cu privire la subiectul implicat. De asemenea, există mai puține variabile care pot distorsiona rezultatele, deoarece aveți de-a face cu informații închise în loc de întrebări deschise.

Lista dezavantajelor cercetării cantitative

1. Nu puteți urmări niciun răspuns în cercetarea cantitativă.
Rezolvarea cantitativă oferă o limită importantă: nu vă puteți întoarce la participanți după ce au completat un sondaj dacă mai sunt și alte întrebări de pus. Există o șansă limitată de a cerceta răspunsurile oferite în cadrul cercetării, ceea ce creează mai puține puncte de date de examinat în comparație cu alte metode. Există încă avantajul anonimatului, dar dacă un sondaj oferă rezultate neconcludente sau îndoielnice, nu există nicio modalitate de a verifica validitatea datelor. Dacă un număr suficient de participanți oferă răspunsuri similare, ar putea distorsiona datele într-un mod care nu se aplică la populația generală.

2. Caracteristicile participanților pot să nu se aplice la populația generală.
Există întotdeauna un risc ca cercetarea colectată prin metoda cantitativă să nu se aplice la populația generală. Este ușor de trasat corelații false, deoarece informațiile par să provină din surse aleatorii. În ciuda eforturilor de a preveni părtinirea, caracteristicile oricărui eșantion randomizat nu sunt garantate că se aplică tuturor. Asta înseamnă că singura certitudine oferită de această metodă este că datele se aplică celor care aleg să participe.

3. Nu puteți determina dacă răspunsurile sunt adevărate sau nu.
Cercetătorii care folosesc metoda cantitativă trebuie să opereze pornind de la ipoteza că toate răspunsurile care le sunt furnizate prin sondaje, teste și experimente se bazează pe o bază de adevăr. Nu există contacte față în față cu această metodă, ceea ce înseamnă că intervievatorii sau cercetătorii nu sunt în măsură să evalueze veridicitatea sau autenticitatea fiecărui rezultat.

Un studiu din 2011 publicat de Psychology Today a analizat cât de des mint oamenii în viața de zi cu zi. Participanții au fost rugați să vorbească despre numărul de minciuni pe care le-au spus în ultimele 24 de ore. 40% din grupul de eșantion au raportat că au spus o minciună, mediana fiind de 1,65 minciuni spuse pe zi. Peste 22% dintre minciuni au fost spuse de doar 1% din eșantion. Ce s-ar întâmpla dacă eșantionarea aleatorie ar proveni din acest grup de 1%?

4. Există un factor de cost care trebuie luat în considerare în cazul cercetării cantitative.
Toată cercetarea implică un cost. Nu se poate evita acest fapt. Când ne uităm la prețul experimentelor și al cercetării în cadrul metodei cantitative, o singură brumă de rezultat costă mai mult de 100.000 de dolari. Chiar și desfășurarea unui grup de discuții este costisitoare, doar patru grupuri de participanți guvernamentali sau de afaceri necesitând până la 60.000 de dolari pentru ca munca să fie efectuată. Cea mai mare parte a costului implică audiențele țintă pe care doriți să le sondați, ce obiecte se întâmplă să fie și dacă puteți face munca online sau prin telefon.

5. Nu obțineți acces la detalii specifice de feedback.
Să spunem că doriți să realizați o cercetare cantitativă asupra unei noi paste de dinți pe care doriți să o scoateți pe piață. Această metodă vă permite să explorați o ipoteză specifică (de exemplu, această pastă de dinți face o treabă mai bună de curățare a dinților decât acest alt produs). Puteți folosi statisticile pentru a crea generalizări (de exemplu, 70% dintre oameni spun că această pastă de dinți curăță mai bine, ceea ce înseamnă că aceasta este baza dumneavoastră de clienți potențiali). Ceea ce nu primiți sunt detalii specifice de feedback care vă pot ajuta să perfecționați produsul. Dacă nimănui nu-i place pasta de dinți pentru că are un gust asemănător cu mirosul unui sconcs, acei 70% care spun că curăță mai bine tot nu vor cumpăra produsul.

6. Creează potențialul unui mediu nenatural.
Când se efectuează cercetări cantitative, eforturile sunt uneori desfășurate în medii care sunt nenaturale pentru grup. Atunci când apare acest dezavantaj, rezultatele vor fi adesea diferite în comparație cu ceea ce s-ar descoperi cu exemple din lumea reală. Asta înseamnă că cercetătorii pot manipula în continuare rezultatele, chiar și cu participanți randomizați, din cauza lucrului în cadrul unui mediu care este favorabil răspunsurilor pe care doresc să le primească prin această metodă.

Aceste argumente pro și contra ale cercetării cantitative aruncă o privire asupra valorii informațiilor colectate în comparație cu autenticitatea și costul colectării lor. Este mai ieftină decât alte metode de cercetare, dar cu limitările sale, această opțiune nu este întotdeauna cea mai bună alegere de făcut atunci când se caută puncte de date specifice înainte de a lua o decizie critică.

Credințe de autor al postării pe blog
Louise Gaille este autorul acestei postări. Ea a primit licența în economie de la Universitatea din Washington. Pe lângă faptul că este o scriitoare experimentată, Louise are aproape un deceniu de experiență în domeniul bancar și financiar. Dacă aveți sugestii despre cum să facem acest post mai bun, atunci intrați aici pentru a contacta echipa noastră.

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.