Fotograf: Kiyoshi Ota/Bloomberg
În timp ce anul 2016 a avut parte de haos, a produs, de asemenea, unele cercetări remarcabile în domeniul științei creierului și psihologiei. Această listă nu este menită să fie exhaustivă (și nu este într-o anumită ordine), ci este mai degrabă o curatorie a unor studii excelente acoperite aici la Neuropsyched. Este, de asemenea, o avanpremieră a lucrurilor care vor urma în noul an pentru mai multe subiecte – depresia, somnul, iarba, stresul și memoria, printre ele.
Marijuana Compounds Show Promise Against Alzheimer’s
Cercetătorii de la Institutul Salk au descoperit în 2016 că principalul compus psihoactiv din marijuana – tetrahidrocannabinol (THC) – și alți câțiva compuși activi elimină proteinele beta amiloide din neuronii crescuți în laborator. Amiloidul este proteina toxică despre care se știe că se acumulează în creierul bolnavilor de Alzheimer. De asemenea, compușii au redus semnificativ inflamația celulară din creier, un factor care stă la baza progresiei bolii. Deși preliminară, cercetarea este un exemplu a ceea ce se poate obține prin studierea efectelor potențiale ale compușilor de marijuana și de ce este vital să păstrăm ușa cercetării deschisă. Cu siguranță vor urma mai multe pe această temă în 2017.
Capacitatea creierului dvs. este de 10 ori mai mare decât a realizat cineva
Credeam că creierul nostru are o mare capacitate de stocare și putere de procesare, dar o cercetare din 2016 a sugerat că nu am fost nici pe departe aproape de a estima capacitatea sa reală. Studiul a arătat că creierul uman are o capacitate cel puțin la fel de mare ca întregul World Wide Web (adică de zece ori mai mare decât se credea anterior) și s-ar putea dovedi a fi mai mare. Este vorba despre uimitoarea putere de calcul împachetată în sinapse, punctele de joncțiune dintre neuroni, care își schimbă dimensiunea și forma cu o frecvență și o variație mai mare decât și-a dat seama cineva până acum, iar această flexibilitate nebănuită este cea care deține cheia vastelor noastre resurse neuronale. Citându-l pe co-autorul principal al studiului, Terry Sejnowski, „Aceasta este o adevărată bombă în domeniul neuroștiințelor.”
Painkillers May Make Chronic Pain Wore
În categoria consecințelor neintenționate, un studiu a arătat că doar cinci zile de tratament cu morfină la șobolani au provocat dureri cronice care au continuat timp de mai multe luni, prin declanșarea eliberării de semnale de durere din celulele din creier și măduva spinării. Dacă descoperirile se adeveresc la oameni, acestea ar ajuta la explicarea cercului vicios al consumului de opioide pe bază de prescripție medicală. Medicamentele amorțesc durerea la nivel de suprafață, dar sub suprafață este posibil ca acestea să atragă cât timp un pacient resimte durerea, prelungind astfel durata de administrare a medicamentelor. Având în vedere că dependența de opioide poate începe după o perioadă relativ scurtă de timp, este ușor de înțeles cum acest efect ar putea contribui la epidemia de dependență de analgezice care s-a dezvoltat în ultimii 15 ani.
De ce dependența de zahăr este un obicei atât de greu de eliminat
Un studiu din 2016 a deconstruit modul în care obiceiurile recondiționează creierul, unul dintre ele arătând, în special, că semnalele neuronale de „stop” și „go” sunt inversate de expunerea obișnuită la zahăr. Nu spre deosebire de dependența de droguri, dependența de zahăr modifică modul în care creierul controlează semnalele electrice legate fie de urmărirea unei recompense, fie de frânarea urmăririi. Implicația este că pofta de zahăr nu este doar o chestiune de apetit, ci este rezultatul unor modificări cerebrale provocate de expunerea obișnuită la o substanță chimică care creează dependență puternică. Aceasta este încă o dovadă în plus că am subestimat prea mult timp efectele zahărului. (Un alt studiu din acest an a arătat cum fructoza dăunează genelor care stau la baza memoriei.)
Finding Genetic Links To Happiness And Depression
Unul dintre cele mai mari studii de până acum care caută legături genetice cu starea de spirit a găsit dovezi convingătoare că modul în care experimentăm psihologic lumea are rădăcini în genom. Mai mult de 190 de cercetători din 17 țări au analizat datele genomice de la aproape 300.000 de persoane. Rezultatele au pus în evidență o mână de variante genetice legate de bunăstarea subiectivă – gândurile și sentimentele pe care le avem cu privire la calitatea vieții noastre, pe care psihologii le definesc ca fiind o componentă centrală a fericirii. Alte variante au fost găsite cu legături cu depresia și neuroticismul. Următoarele mari întrebări includ modul în care aceste variante interacționează cu mediile noastre și dacă depresia poate fi dezvăluită genetic înainte de a se dezvolta într-o tulburare în toată regula.
Primul pas către o pastilă preventivă pentru Alzheimer
Cercetarea din 2016 a deschis ușa către un eventual medicament preventiv împotriva bolii Alzheimer și, potențial, și a altor boli neuro-degenerative, cum ar fi Parkinson. Oamenii de știință de la Baylor College of Medicine, de la Texas Children’s Hospital și de la Johns Hopkins University School of Medicine au vizat modalități de reducere a cantității de proteine toxice care se acumulează de-a lungul anilor în creierul celor care dezvoltă ulterior aceste boli, în special proteina tau, care a fost strâns legată de dezvoltarea bolii Alzheimer. Cercetarea reprezintă o schimbare de orientare, deoarece majoritatea studiilor privind Alzheimer s-au concentrat pe stadiile ulterioare ale bolii. Însă, în ultimii ani, tot mai multe dovezi au arătat că Alzheimer se dezvoltă pe parcursul a zeci de ani, ceea ce deschide posibilitatea de a încetini progresia bolii înainte ca leziunile ireversibile ale creierului unui pacient să se producă mai târziu în viață. Acest studiu marchează un pas înainte definitiv în tratamentul unei boli care afectează una din nouă persoane cu vârsta de peste 65 de ani.
Cum schimbă apneea de somn creierul
Deși este dificil să aleg un singur studiu de cercetare a somnului din acest an, unul în mod special se remarcă pentru mine, deoarece a dezvăluit mai precis efectele apneei de somn asupra creierului. Apneea este o preocupare din ce în ce mai mare din mai multe motive, legătura sa cu accidentele vasculare cerebrale, depresia și accidentele rutiere fiind printre acestea. Acest studiu a arătat cum nopțile neliniștitoare de respirație întreruptă declanșează un rollercoaster chimic în creier, aruncând în aer neurotransmițătorii GABA și glutamat. Rezultatele, comune celor care suferă de apnee, includ un răspuns sporit la stres, lipsa de concentrare și senzația că emoțiile se clatină pe prăpastia proverbială. Vor urma mai multe pe această temă, pe măsură ce cercetarea în domeniul somnului își continuă ascensiunea.
Mersul pe jos este un medicament pentru creier înșelător de simplu
În categoria științei practice, cercetarea a întărit importanța unei simple plimbări pentru un impuls pozitiv al creierului. Printre un teanc de studii care susțin acest argument, unul din 2016 s-a concentrat pe modul în care mersul pe jos îmbunătățește starea de spirit chiar și atunci când nu ne așteptăm la niciun efect. Cercetătorii au efectuat trei experimente pe sute de persoane pentru a afla dacă acestea ar experimenta un impuls pozitiv al dispoziției în timp ce se plimbă, fără să știe că mersul pe jos ar putea fi motivul. Ei au descoperit că doar 12 minute de mers pe jos au dus la o creștere a jovialității, a vigorii, a atenției și a încrederii în sine față de același timp petrecut stând jos. Importanța aici este de a sublinia un punct de bază: unele dintre cele mai bune instrumente pentru creier pe care le avem la dispoziție nu necesită bani, pregătire specială sau consultarea unui medic. Ele necesită doar mișcare.
Efectul Facebook asupra modului în care creierul gestionează relațiile
Major parte din cercetările psihologice despre Facebook s-au axat pe faptul dacă este un stimulator al stării de spirit sau un declanșator al depresiei, și puteți găsi studii din 2016 care susțin ambele argumente. Studiul care mă interesează mai mult a întrebat dacă Facebook schimbă modul în care gestionăm relațiile. Teoretic, un instrument de socializare care ne permite să ne extindem raza de acțiune la mii de persoane ar putea să ne permită să dăm un pas înapoi, din punct de vedere cognitiv, și să depășim constrângerile care au menținut grupurile sociale umane relativ mici timp de secole. Sau nu. Poate că peste câteva decenii vom avea un alt răspuns, dar, pentru moment, se pare că, în ciuda cifrelor mari din social media, creierul nostru este încă calibrat pentru a face față la aproximativ 150 de relații generale și la un număr mult mai mic de relații apropiate. Numărul lui Dunbar ține.
Old-Time Memory Hacks Are Still The Best
În cele din urmă, în categoria furiei împotriva mașinii digitale, mi-a plăcut foarte mult un studiu din 2016 care arată de ce „reamintirile prin asociere” (sau „reamintirile bazate pe indicii”) funcționează atât de bine. Totul ține de simpla apropiere de timp și de loc, potrivit cercetătorilor, și niciunul dintre trucurile de memorie nu necesită un computer de orice fel pentru a funcționa. Hârtia mototolită, agrafele de hârtie și plicurile bine plasate fac trucul aproape fără cusur. Pe măsură ce viețile noastre devin din ce în ce mai complexe și mai stresante, știința practică precum aceasta devine tot mai esențială.
Ar putea să vă placă și dvs: Cele mai bune zece studii din 2015 despre știința creierului și psihologie
Îl puteți găsi pe David DiSalvo pe Twitter, Facebook, Google Plus și pe site-ul său, daviddisalvo.org.
.